Statele europene încep să relaxeze prudent restricțiile. România nu a atins vârful pandemiei
Europa pare să își revină treptat. Statele europene încep să relaxeze prudent restricțiile, luând mai multe decizii importante. Din păcate însă, în România acest lucru nu se va întâmpla prea curând.
După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.
Se pare că cele mai multe dintre deciziile care vizează sprijinirea economiei se adresează în principal companiilor mici și mijlocii, care au resimțit imediat efectele crizei, și includ posibilitatea amânării plății taxelor și/sau a ratelor bancare, precum și facilități de finanțare, prin garanții de stat la contractarea creditelor, dobânzi preferențiale pentru sectoarele grav afectate etc. Totuși, unele state au anunțat sau au adoptat deja măsuri de sprijinire și pentru companiile mari.
Printre acestea se numără Germania, care oferă companiilor mari garanții pentru creditele acordate de KFW Bank, banca deținută de stat, Lituania, care pune la dispoziție un fond special pentru asigurarea lichidității, Slovacia, unde se așteaptă noi măsuri dedicate acestui segment de companii, precum și Polonia sau Slovenia.
Țările în care se relaxează restricțiile
În ceea ce privește semnalele de relaxare a restricțiilor, unele dintre acestea provin din Cehia, care permite, începând din data de 7 aprilie, efectuarea de activități sportive individuale în aer liber, alte activități în parcuri, în natură și în alte locuri publice accesibile, dar cu anumite limitări, menite să asigure protecția, cum ar fi purtarea de măști și menținerea distanței. De asemenea, începând din 14 aprilie, cehii pot călători în străinătate pentru „activități esențiale”, cum ar fi deplasări în interes de serviciu, controale medicale sau vizitarea familiei, cu mențiunea că fiecare călătorie va fi urmată de 14 zile de carantină obligatorie.
Alte state au anunțat că vor relaxa restricțiile în perioada următoare, pentru a permite reluarea activităților economice, cum este cazul Austriei, al Spaniei și al Poloniei, ori că iau în calcul această opțiune, cum este cazul Germaniei, unde urmează consultări între cancelarul Angela Merkel și landurile federale, arată studiul.
Indiferent de regiunea în care se află sau de modelul economic pe care se bazează, statele europene au un element comun când vine vorba de abordare: prudența, în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care a subliniat că, deși controlul răspândirii virusului pare să dea unele semne de progres, este prea devreme pentru a renunța la măsurile de protecție. Țările europene fac pași mici și precauți în această direcție, însă, poate mai important decât amploarea deciziilor este chiar mesajul de optimism pe care îl transmit.
România nu a atins vârful pandemiei
Din păcate, România nu a atins încă vârful pandemiei. Dovada în acest sens, o reprezintă decretul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile tocmai a fost semnat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, acesta conținând totodată noi măsuri menite să răspundă unor carențe în defensiva statului împotriva răspândirii pandemiei și a efectelor acesteia, inclusiv în domeniul economic și social, preciează studiul.
De asemenea, mediul de business încă face eforturi pentru a se adapta la situația nou creată, în speranța că lucrurile vor reveni la normal în curând. Companiile care par să reușească în acest demers sunt cele care au început să privească situația în care se află drept „noua normalitate” și, în consecință, se reinventează.
Starea generală rămâne, însă, caracterizată de atenția sporită la noile reglementări și la facilitățile anunțate de stat pentru a sprijini economia, precum și de viteza de reacție pentru a asigura conformarea și, mai ales, supraviețuirea businessului, mai arată sursa citată.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





