Una dintre cele mai importante agentii de rating, Standard & Poor’s, a administrat Romaniei doua dusuri reci in primele patru luni ale acestui an. Intr-un studiu realizat in decembrie 1999 si publicat in februarie 2000, agentia ne-a inclus, alaturi de Rusia, Ucraina si Indonezia, in randul celor mai vulnerabile state in privinta intrarii in incapacitate de plata pe cele doua componente ale datoriei (externa sau interna). Justificarea aprecierii a scapat, la momentul respectiv, tuturor analistilor economici. Nici in 1998, nici in 1999, Romania nu a intrat in incapacitate de plata si nu a solicitat reesalonarea sau restructurarea vreunui instrument de datorie, desi Fondul Monetar International i-a sugerat acest lucru. Momentul publicarii raportului agentiei de rating se suprapune unor evenimente importante: cererea Romaniei de a i se aproba de catre FMI prelungirea cu inca 11 luni a acordului stand-by, vizita lui Andrew Vorkink (director pentru Romania al Bancii Mondiale), elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu in vederea inceperii negocierilor de aderare la UE si, nu in ultimul rand, privatizarea societatilor nationale „Tutunul Romanesc” si Petrom.
Luna aprilie se lasa iarasi cu vesti proaste. Sursa: aceeasi. Intr-un nou raport, Standard & Poor’s ne include din nou in grupa tarilor ce ar putea claca in plata datoriei externe in
cursul acestui an. De data aceasta, alaturi de Coasta de Fildes si Zimbabwe. Anuntul a cazut foarte prost autoritatilor de la Bucuresti. Ministrul finantelor abia anuntase intentia Romaniei de a se imprumuta de pe piata internationala de capital privat cu circa 1,2 miliarde de dolari in vederea asigurarii surselor de finantare a bugetului de stat. Desi raportul agentiei de rating nu are greutatea unei retrogradari a riscului de tara, publicarea lui nu ne face nici un serviciu. Din contra, are darul de limita accesul la surse de finantare cu dobanzi avantajoase.
Socoteala Guvernului
nu pica pe cea din raport
Pozitia adoptata de premierul Mugur Isarescu a fost clara: datoria interna este mica, de 10-12% din PIB, datoria externa este 22% din PIB si in ultimii ani nu a mai crescut, iar suma datoriei publice interne si externe este de circa 35%, sub limita maxima de 60% stabilita in Tratatul de la Maastricht. Pe scurt, Romania nu are ce cauta pe listele negre ale agentiilor de rating. Nu aceasta este si parerea Standard & Poor’s, care apreciaza ca autoritatile au probleme in a atrage resurse financiare externe, ceea ce face tara vulnerabila la plata datoriilor externe.
Notele proaste scad
valoarea marfii
O retrogradare a riscului tara sau un raport nefavorabil pe aceeasi tema complica situatia, deloc comoda, a Romaniei. De riscul de tara depinde atragerea de surse de finantare externe. Si cum marii investitori sunt secondati de banci comerciale internationale, un risc de tara favorabil inseamna imprumuturi pe termene si cu dobanzi avantajoase. Si invers. Degradarea riscului de tara atrage dupa sine si ieftinirea activelor scoase la vanzare in procesul de privatizare. S-a intamplat in 1998, o data cu anuntul ca RomTelecom este de vanzare. Pentru ca notele proaste pun pe fuga investitorii, esti nevoit sa mai lasi din pret si pretentii.
Romania a fost pusa langa Zimbabwe si Coasta de Fildes. Situatia celor trei tari este mult diferita. Coasta de Fildes trebuia sa plateasca pana la 31 martie a.c. organismelor internationale 30 milioane de dolari, dar nu a reusit. Termenul de gratie pentru plata acestor datorii este 30 aprilie a.c. Zimbabwe nu are de rambursat plati in contul obligatiunilor, asa ca incapacitatea de plata se refera doar la datoria interna. Cert este ca includerea in aceasta cota de rating mareste substantial dobanzile unui eventual imprumut extern.
Agentiile asteapta, pentru a ne imbunatati ratingul de tara, un nou acord stand-by. Pentru asta, in afara criteriilor de performanta, impuse de FMI si BM, avem nevoie si de acces la piata internationala de capital, piata care, pentru a ne evalua, se uita la rating. Acesta depinde de performanta economico-sociala, politica economica, situatia balantei de plati externe, situatia datoriei externe, conjunctura social-politica. Capitole la care suntem usor deficitari. Dar si de stabilitatea politica, la care iarasi nu am excelat, daca este sa privim vesnica haraiala din interiorul coalitiei guvernamentale.     

1999 a fost anul calificativelor slabe

l 22 februarie – Moody’s acorda cel mai nefavorabil calificativ primit de Romania din partea unei agentii de rating: Caa1 pentru datoria interna. Motivatie: dificultatile politice submineaza progresul in domeniul reformelor structurale (privatizare, privatizarea sistemului bancar) si afecteaza macrostabilitatea economica. Desi atat datoria externa, cat si cea interna sunt reduse, amanarile prelungite in privatizare si in reforma structurala au adus economia in pragul unei crize financiare si a unei posibile incapacitati de plata. Devalorizarea accentuata a monedei nationale va amplifica povara datoriei externe.
l 2 martie – Thomson Bankwatch retrogradeaza calificativul riscului de tara de la B plus la B minus. Motivatie: obligatii impovaratoare aferente datoriei si serviciului datoriei externe (2,8 miliarde dolari), necesarul de creditare de 2,5-3 miliarde USD pentru finantarea deficitului contului curent, perspectiva depasirii deficitului bugetar propus (3% in loc de 2%), diminuarea rezervelor valutare, slabirea increderii pietelor de capital in capacitatea Guvernului de a controla situatia, declinul economic (a ajuns la un nivel cumulat de circa 15% pe ansamblul ultimilor trei ani), nivelul ridicat al somajului, reducerea standardului general de viata.
l 24 martie – Fitch IBCA retrogradeaza ratingul pentru datoria in valuta pe termen lung de la B la B minus si ratingul pentru datoria in moneda nationala de la BB minus la B minus. Motivatie: scaderea rezervelor valutare brute cu 400 milioane USD, deprecierea leului cu 32% la sfarsitul anului 1998 si cu 12% in primele trei saptamani din martie, riscul accelerarii inflatiei si al retragerii capitalurilor rezidente, incertitudinea realizarii tintei de deficit bugetar.
l 2 aprilie – Standard & Poor’s retrogradeaza ratingul pentru riscul de credit pe termen lung in moneda nationala de la B plus la B si ratingul de credit pe termen scurt in moneda nationala de la B la C. Perspectivele de rating au fost apreciate ca negative. Motivatie: aceeasi ca mai sus
l 15 aprilie – Japan Credit Rating Agency scoate Romania de pe lista de monitorizare, mentinand ratingul BB minus, atribuit emisiunilor in obligatiuni de yeni lansate de BNR. Motivatie: nu exista dificultati imediate in plata datoriei externe. In 1996, JCR acordase BB plus pentru emisiunile in obligatiuni externe, pentru ca in 1998 sa-l scada la BB minus. Cauza: doi ani de declin economic, cresterea deficitului fiscal si a contului curent, indecizie politica.
l 7 septembrie – Moody’s, in raportul anual asupra Romaniei, arata ca tara se afla in pragul unei crize financiare si ca numai un nou acord cu FMI ar putea duce la evitarea acesteia.
l 22 decembrie – Fitch IBCA confirma calificativele acordate: B minus pentru datoria pe termen lung in valuta, B pentru datoria pe termen scurt in valuta, B minus pentru datoria pe termen lung in moneda nationala. Motivatie: Romania a depasit criza balantei de plati. Confirmarea calificativelor este privita ca un semn favorabil.