Daniel David va prezenta „Raportul de diagnostic” privind situația învățământului
Ministrul Educației, Daniel David, urmează să prezinte luni un document intitulat „Raportul QX”, care analizează în detaliu starea actuală a învățământului românesc.
Titlul complet al documentului este „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu”.
După prezentarea oficială, programată pentru luni, în cursul acestei săptămâni va urma o dezbatere dedicată viziunii și strategiei în educație și cercetare, la care sunt invitați să participe experți, cadre universitare și reprezentanți ai sistemului educațional și de cercetare.
Raportul QX va fi corelat cu „Raportul de țară” (Education & Skills) elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care urmează să fie lansat public pe 27 mai, în Aula Academiei Române.
„Angajamentul meu iniţial a fost complicat de apariţia unei crize economico-financiare, suprapusă peste cea politică, astfel încât reformele asumate pe termen scurt au fost constrânse şi economico-financiar.
Raportul QX are o parte de diagnostic, care se bazează pe date, unde nu mă aştept la puncte de vedere foarte diferite între cei care se pricep şi analizează serios domeniile educaţiei şi cercetării”, a declarat Daniel David săptămâna trecută.
Conform declarațiilor sale, Raportul QX include și o secțiune dedicată propunerilor de reforme care nu sunt „ghidate ideologic” și care ar putea sta la baza arhitecturii viitoare a sistemelor românești de educație și cercetare, într-o perspectivă pe termen lung.
„Raportul se numeşte „QX” pentru că ţinteşte să propună un sistem de educaţie-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), ţara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului”, a mai precizat ministrul Educației.
Analfabetismul funcțional a crescut cu 500% în 30 de ani
Un studiu efectuat de Institutul de Științe ale Educației în anul 1994 indica faptul că, la acea vreme, 10% dintre elevii care finalizau clasa a VIII-a erau afectați de analfabetism funcțional.
În anul 2024, datele arătau că analfabetismul funcțional afecta între 40% și 50% dintre elevii care finalizau ciclul gimnazial.
Această evoluție reflectă o creștere de patru până la cinci ori față de nivelul raportat în 1994.
Pe domenii specifice de competență, situația este cel puțin la fel de îngrijorătoare.
Potrivit primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică, publicat în februarie anul acesta, peste o treime dintre elevii din România se confruntau cu analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia prezentau dificultăți semnificative în înțelegerea conceptelor matematice de bază.
Datele indicau o tendință îngrijorătoare: aproape 50% dintre elevii de liceu erau afectați de analfabetism numeric. Proporția elevilor cu probleme creștea odată cu avansarea în sistemul educațional — de la o medie de 25% în clasele primare, la 36% în clasele gimnaziale și ajungând la 46% în învățământul liceal.
Elevii din mediul rural înregistrează cele mai ridicate rate ale analfabetismului numeric, ajungând la un procent de 58,16%, în timp ce elevii din marile orașe prezintă cele mai scăzute niveluri, cu o medie de 22,23%.
De asemenea, elevii care provin din familii cu cel mai ridicat statut socio-economic au cele mai mici procente de analfabetism numeric. Pe de altă parte, cei cu statut socio-economic scăzut se confruntă cu cele mai mari niveluri de analfabetism numeric, evidențiindu-se diferențe semnificative între aceste două categorii.
