Grindina devastează culturile, iar sistemul antigrindină rămâne blocat

În acest an agricol dificil, când fenomenele meteorologice extreme au afectat grav zeci de mii de hectare de culturi, sistemul național antigrindină a fost blocat aproape complet.

Decizia controversată a ministrului Agriculturii, Florin Barbu, recent reinvestit în funcție, de a amâna și a complica preluarea directă de către stat a operațiunilor antigrindină, generează un val de nemulțumiri în rândul fermierilor.

Aceștia se văd neputincioși în fața pierderilor uriașe cauzate de grindină, în timp ce rachetele antigrindină stau la sol, iar protecția culturilor este grav compromisă, scrie cetateanul.net.

Grindină, agricultură, România
Grindină. Sursă foto: Freepik

Ministrul propune centralizarea sistemului, dar cu costuri și întârzieri

Ministrul Barbu susține că pentru a eficientiza cheltuielile și a reduce costurile sistemului, activitățile antigrindină ar trebui gestionate exclusiv de stat, în special de Ministerul Agriculturii, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Argumentul invocat este legat de producția rachetelor antigrindină realizată la Electromecanica Ploiești, o companie ce ține de Ministerul Economiei, parte a sistemului național de apărare.

Totuși, această mutare birocratică ar putea întârzia semnificativ funcționarea sistemului, lăsând în urmă pagube majore în agricultură.

Semnale de alarmă privind riscurile pentru siguranța națională

Criticii deciziei avertizează că blocarea intervențiilor antigrindină expune nu doar fermierii, ci și infrastructura critică a țării la riscuri serioase, având implicații directe asupra securității alimentare și stabilității economice.

Fostul șef al Romarm, Aurel Cazacu, a declarat chiar că această oprire a sistemului poate fi considerată un atentat la interesele naționale, afectând simultan sectorul agricol și industria de apărare.

În ciuda protestelor și a evidențelor științifice care demonstrează eficiența sistemului antigrindină, ministrul Barbu a pus sub semnul întrebării funcționarea acestuia, alegând să suspende operațiunile în anumite zone, cum a fost cazul județului Prahova, unde s-a cerut un studiu de impact repetat, deși astfel de analize au fost deja realizate în anii precedenți.

Transferul responsabilității către stat ar putea crește costurile

Mai mult, planul ministrului de a transfera integral responsabilitatea către o agenție de stat a fost prezentat ca o soluție pentru reducerea costurilor, însă surse interne indică contrariul: bugetul necesar pentru operarea de către stat ar fi cu 40% mai mare față de actualele cheltuieli suportate prin contracte cu operatori licențiați.

În 2024, cheltuielile pentru sistem au fost de aproximativ 235 milioane lei (47 milioane euro), iar estimările arată că statul ar trebui să aloce cel puțin 282 milioane lei (57 milioane euro) pentru a menține funcționalitatea.

Pierderi agricole masive în lipsa protecției antigrindină

Până acum, oprirea sistemului antigrindină a dus la pagube estimate la 450 de milioane de euro doar pentru culturile agricole afectate de grindină.

La acestea se adaugă pierderi majore de producție, echivalente cu aproximativ 17,5 milioane tone de cereale, evaluate la circa 3,5 milioane euro, precum și distrugeri în livezi, plantații de viță de vie și alte culturi valoroase.

Fermierii, în pragul ruinării, cer urgent reluarea intervențiilor antigrindină și o implicare reală a autorităților pentru protejarea agriculturii naționale.