Iar dacă dacă Israelul și Rusia ar ajunge la o confruntare, oare marele aliat al statului evreu, SUA, s-ar simți obligată să intervină? Cu siguranță, nici Ierusalimul, nici Moscova nu ar dori o astfel de confruntare.

„Niciunul dintre noi nu dorește o confruntare militară”, a declarat un oficial al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), recunoscând că „ar fi în detrimentul ambelor părți.”

Dar politica Israelului se rezumă la un singur lucru: va face tot ce consideră necesar pentru a scoate forțele iraniene din Siria. Și dacă Rusiei nu îi convine, atunci acesta este doar prețul prin care vrea să se asigur că Siria nu devine o altă bază de rachete iraniene la granița israeliană.

Relațiile dintre Ierusalim și Moscova nu mai sunt atât de încordate ca în ​​timpul Războiului Rece. Rezultatul amintește de detensionarea SUA-URSS din anii 1970. La suprafață, o anumită prietenie și dorință de cooperare. Pe sub strângeri de mână cordiale și zâmbete, precauție, suspiciune și ciocnirea intereselor fundamentale.

„Toată lumea din Israel știe foarte bine cine sunt rușii și cu cine sunt aliniați”, a declarat oficialul IDF, sub condiția anonimatului. „Rușii nu sunt aliații noștri. Avem un singur aliat, și anume Statele Unite. Rușii sunt aici pentru obiective total diferite.

Ei susțin un regim sirian care are ca scop declarat anihilarea Israelului, dacă ar putea.De asemenea, fac parte dintr-o coaliție care susține Iranul.”

Cât de ușor pot operațiunile militare israeliene să declanșeze un incident a devenit clar în timpul atacului din septembrie 2018 asupra depozitelor de muniții din vestul Siriei.

Rachetele anti-aeriene lansate de sirieni au doborât din greșeală un avion rus de supraveghere Il-20, ucigând cincisprezece oameni. Israelul a negat acuzațiile Rusiei că a folosit în mod deliberat avionul rus ca acoperire sau că nu a avertizat Moscova cu privire la raid.

Cu toate acestea, Rusia a dat vina pe Israel pentru incident. Și a ripostat prin furnizarea de rachete antiaeriene avansate S-300 Siriei.

Israelul consideră că Rusia ar putea fi o posibilă pârghie pentru a scoate forțele iraniene din Siria. După o întâlnire din februarie între Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin, oficialii israelieni au susținut că președintele rus a fost de acord că forțele străine ar trebui să se retragă din Siria.

Pentru Moscova, relațiile de prietenie cu Israel oferă o influență mai mare în Orientul Mijlociu, mai ales dacă America ar putea să-și reducă prezența în regiune.

Cu toate acestea, Kremlinul a denunțat atacurile israeliene în Siria ca fiind „nelegitime”. Siria este un aliat al Rusiei de mai bine de 50 de ani. Atacurile aeriene rusești, alături de trupele iraniene și ale Hezbollah, au salvat regimul Bashar al-Assad de ISIS și alte grupări rebele.

Cel puțin 63.000 de soldați ruși au servit în Siria din 2015. Deși Putin a promis din 2016 că forțele ruse se vor retrage, Rusia are în prezent peste 5.000 de soldați și contractori militari privați în Siria, susținuți de zeci de avioane și elicoptere.

Iar Rusia este în Siria pentru a rămâne aici. Portul sirian Tartus este singura bază navală a Rusiei în Mediterană: în 2016, Moscova și Damascul au semnat un acord pe 49 de ani care permite navelor de război ruse cu energie nucleară să opereze de acolo.

În plus, aeronavele rusești și rachetele sol-aer, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-400 cu rază lungă de acțiune, operează din cel puțin două baze aeriene din vestul Siriei.

Israelul poate îi avea în coastă pe ruși, dar nu și pe iranieni. Israelul a avertizat asupra planului Teheranului de a staționa 100.000 de soldați iranieni și aliați în Siria.

Hezbollah, cu arsenalul său estimat la 130.000 de rachete, amenință deja frontiera Israelului cu Libanul. Siria, care se alătură Libanului ca a doua bază de rachete iraniene, este așadar cel mai nou coșmar israelian.

Toate aceste lucruri conduc la o întrebare: tensiunile dintre Israel și Rusia ar putea duce la o ciocnire între trupele americane și ruse?

În cele din urmă, cineva va trebui să dea înapoi. Dar Iranul nu este pe cale să renunțe la avanpostul său de la granița Israelului și probabil că Rusia nul poate obliga. Apoi, există Israelul, care este hotărât să oprească Iranul.