UPDATE
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat public că liderii de sindicat au împiedicat exprimarea liberă a angajaților din teritoriu și a subliniat că reforma Romsilva va merge mai departe, cu obiectivul de a construi o structură integră și de a sprijini personalul care protejează pădurile.
„Liderul de sindicat a crezut că pune un pumn în gură Ministerului Mediului, dar a pus, în realitate, un pumn în gură colegilor care nu și-au mai putut face vocea auzită, pe care i-au adus să protesteze pentru scaunele de directori. Șefii aceștia cred că trăim în feudalism. În fapt, e 2025 și eu refuz să mă uit la Romsilva ca o instituție acaparată. Aș fi vrut să pot chema o delegație din executiv de la protest să vină în minister să vorbească, dar frica celor care conduc astăzi aceste structuri a împiedicat ca vocea pădurarilor, paznicilor, oamenilor din echipele administrative să fie auzită”, a scris ministrul pe Facebook.
Diana Buzoianu a reafirmat că reforma instituției va continua și va aduce „mai multă pădure”. Ea a menționat că ocoalele silvice au numeroase posturi vacante, inclusiv în noile direcții silvice regionale, ceea ce indică o nevoie reală de personal calificat. De asemenea, a subliniat că majoritatea celor dispuși să muncească nu evită angajarea, însă există o minoritate care se opune reformei din cauza pierderii unor privilegii sau a reticenței față de relocare — o situație care nu reflectă, în opinia sa, dificultățile reale din sistem.
„Sunt mulți oameni mințiți astăzi la protest că dacă nu se păstrează structurile șefuților și directorașilor exact ca până acum urmează cine știe ce dezastru. De-aia le-a și fost frică să dea microfonul astăzi: că nu vor ca oamenii de bună credință să afle adevărul. Adevărul e simplu: reforma Romsilva va fi realizată cu toate zbaterile celor care își vor pierde luxul câștigat imoral. Aceștia sunt puțini. Va rămâne o Romsilva condusă integru, de oameni aleși prin concurs care vor da o direcție de reformă pentru toate structurile din teritoriu. O Romsilva în care pădurarii și paznicii să știe că sunt susținuți să oprească infractorii. O Romsilva în care principala misiune este să rămână pădurile generațiilor viitoare”, a transmis Buzoianu.
Știrea inițială
Proiectul prevede desființarea a 70 % dintre direcțiile silvice județene
Conform sindicatelor, proiectul prevede desființarea a 70 % dintre direcțiile silvice județene, precum și separarea activităților de producție pentru a păstra doar cele „eficiente economic”. Astfel, se ignoră atât rolul social, cât și funcțiile organizaționale esențiale pentru gestionarea durabilă a patrimoniului forestier. Acțiunea ar pune în pericol aproximativ 500 de locuri de muncă în sistem.
Sindicaliștii critică și campania de denigrare a Romsilva și a personalului silvic, derulată chiar de autorități, despre care spun că subminează autoritatea profesională a silvicultorilor și compromite capacitatea regiei de a-și îndeplini atribuțiile. Federația Silva atrage atenția că, în opinia lor, nu există altă instituție care să gestioneze pădurile statului mai eficient decât silvicultorii regiei.
O simplă hotărâre
Mai mult, Ministerul Justiției a transmis în avizul său că reorganizarea Romsilva nu poate fi realizată printr-o simplă Hotărâre de Guvern, solicitând revizuirea proiectului, punct subliniat de sindicaliști ca dovadă a insuficienței pregătirii actului normativ.
Ca alternativă constructivă, Federația Silva propune constituirea unui grup de lucru profesional, format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai Romsilva, ai organizațiilor profesionale și ai sindicatelor. Scopul acestuia: elaborarea unui regulament coerent de organizare și funcționare care să consolideze, nu să fragmenteze, regia — protejând pădurile ca patrimoniu național.
Această mobilizare vine pe un fond de tensiune: silvicultorii acuză guvernul de abordare unilaterală și impunere fără dialog. Protestul simbolizează nu doar apărarea unor locuri de muncă, ci și a unei viziuni profesionale asupra gestionării pădurilor publice.
În plus, protestul silvicultorilor scoate în evidență și dilema mai amplă a statului român: cum poate fi găsit echilibrul între eficiența economică și protecția resurselor naturale. În timp ce autoritățile invocă nevoia de modernizare și reducere a costurilor administrative, silvicultorii avertizează că pădurile nu pot fi tratate exclusiv prin prisma profitului, ci reprezintă un bun public strategic, vital pentru siguranța climatică, biodiversitate și sănătatea comunităților locale.
Totodată, sindicaliștii subliniază că pădurile României sunt nu doar o resursă economică, ci și o parte a identității naționale, cu rol esențial în echilibrul ecologic regional. Ei avertizează că o reformă grăbită și făcută fără consultare ar putea crea efecte ireversibile, de la intensificarea tăierilor ilegale până la degradarea unor ecosisteme care nu mai pot fi recuperate. În viziunea lor, orice restructurare trebuie să pornească de la principiul responsabilității intergeneraționale: ceea ce este pierdut astăzi nu mai poate fi redat generațiilor viitoare.
