Dar, întrucât am intrat deja în a treia lună a conflictului, câteva scenarii cu privire la modul în care s-ar putea termina războiul din Ucraina încep să se contureze, iar unele sunt mai probabile decât altele, potrivit Euronews.

Războiul Rusiei în Ucraina nu decurge așa cum a fost planificat. Este clar că Moscova a căutat o victorie rapidă și decisivă în Ucraina, sperând că va decapita conducerea ucraineană.

Acest lucru nu s-a întâmplat. Moscova a plonjat efectiv în necunoscut, astfel încât armata rusă a rămas blocată într-una dintre cele mai catastrofale acțiuni din istorie, în drumul spre Kiev. În momentul în care trupele ruse s-au retras, la începutul lunii aprilie, conceptul inițial al unei „victorii ruse”, care presupunea probabil crearea unui nou regim-marionetă la Kiev și capturarea unor mari părți ale Ucrainei, a dispărut. Ca și miile de soldați ruși.

Drept urmare, Putin va avea de făcut o alegere: fie uită de viziunea sa inițială despre ceea ce ar putea fi „victorie”, urmând să aibă parte de un război lung, de uzură, fie alege să dubleze miza din această ofensivă, asumându-și mai multe riscuri pentru a-și salva războiul.

Această alegere va avea un impact semnificativ asupra diferitelor „scenarii de final de joc”:

1. Putin dublează miza și „câștigă”

Rusia se confruntă cu o problemă clară cu o soluție potențial riscantă. Moscova desfășoară o „operație specială”, mai degrabă decât un război, iar asta are o implicație foarte concretă: într-un război, Rusia ar putea chema recruți și rezerviști pentru a-și mobiliza armata la maximum.

Putin are o opțiune evidentă: declararea oficială a războiului. În ultimele zile, secretarul britanic al Apărării și Ministerul ucrainean al Apărării au făcut aluzie la această posibilitate.  Deși nu pare să fie cazul, această posibilitate nu ar trebui exclusă.

2. Putin crește miza și negociază

Dincolo de logica militară, un astfel de pariu ar putea fi singura modalitate de a avea un atu în mână pentru a negocia un acord „bun”, adică unul prin care să se asigure că peninsula Crimeea, Donbasul și cea mai mare parte a sudului Ucrainei vor rămâne sub controlul Rusiei, dar și că Ucraina rămâne „neutră”.

Anunțul unei mobilizări ar putea ajuta Moscova să câștige orice pârghie de care simte că are nevoie, după un început greșit al invaziei.

Amenințarea constantă și implicită a „războiului nuclear” servește și ea ca o modalitate de a îmbunătăți puterea de negociere a Rusiei.

3. Putin dublează miza și pierde

Limitarea operațiunii la Donbas după declararea unei mobilizări pe scară largă va părea un „succes” prea mic, mai ales dacă costul aferent acesteia se măsoară în zeci de mii de soldați ruși morți. Dacă Putin eșuează, cineva va trebui în cele din urmă să-și asume vina.

Anturajul lui Putin ar putea decide să-l îndepărteze preventiv pe „cel mai iubit lider”, mai ales dacă unii din ei se tem că ar putea ajunge în curând „să se sinucidă” sau cadă, în mod misterios, de pe clădiri.

4. Rusia transformă războiul într-un conflict „înghețat”

Cu siguranță, prudența nu a fost tocmai conceptul definitoriu din spatele războiului, dar eșecul inițial va duce la o anumită regândire din partea rusă. În loc să-și intensifice războiul la sol, Rusia ar putea încerca pur și simplu să „blocheze” teritoriul pe care l-a securizat deja și să se ancoreze puternic aici.

Nu ar fi prima dată când Rusia aplică o astfel de strategie de „uzură” și transformă conflictul activ într-unul înghețat, în lipsa unei soluții mai bune.

Conflictul din Ucraina în sine a fost văzut ca unul lent sau „înghețat” chiar înainte de invazia din acest an. Un conflict înghețat ar avea un avantaj esențial pentru Rusia: o poate ajuta să demobilizeze Occidentul.

5. Ucraina câștigă

În războiul modern, victoria este un concept evaziv. Dar atunci când te aperi împotriva unei invazii, noțiunea de „învins” este relativ simplă: expulzarea invadatorului este scopul final. Costurile pot fi foarte mari și, în multe privințe, aceasta ar fi ”o victorie à la Pirus”.

O victorie ucraineană ar fi obținută, probabil, din uzura suferită de forțele ruse, fie din cauza ofensivelor epuizante, fie din cauza necesității de a menține controlul asupra unor zone din ce în ce mai rebele.

De asemenea, este puțin probabil ca, după ce a experimentat ani de zile un „conflict înghețat”, începând cu 2014, Kievul să mai fie dispus să meargă din nou pe acest drum, mai ales dacă Rusia va avea controlul asupra zonelor critice ale teritoriului său și va continua să impună efectiv o blocadă navală.