Ministrul Economiei, asaltat de sesizări după selecția conducerii Romarm
Numirea noii conduceri a companiei Romarm a generat un val de reacții și reclamații care au ajuns direct la ministrul Economiei, Radu Miruță. Oficialul a declarat că a primit „zeci de mesaje și dovezi” pe multiple canale de comunicare și a promis verificări privind legalitatea și corectitudinea procedurii.
„Ajung la mine nu numai suspiciuni, încep să ajungă şi nişte dovezi. Aştept să se încheie finalul finalului oficial, în sensul de a se prelua mandatul şi se vor face verificări dacă ce se aude în spaţiul public şi ce primesc şi eu ca informaţii se validează sau nu”, a spus Miruță, joi seară, la Antena 3.
El a subliniat că nemulțumirile primite vizează atât respectarea condițiilor de selecție, cât și motivele pentru care unii candidați au fost respinși:
„Tot ce pot să vă spun eu e că mi-a explodat mail-ul şi WhatsApp-ul şi toate metodele prin care comunic cu oamenii cu diverse reclamaţii, sesizări despre selecţia de la Romarm. De obicei, statistic, unele dintre ele mai sunt şi nefondate. Se poate ca unele să fie fondate, eu nu am acces la interiorul acestei selecţii, am posibilitatea ca Corpul de control să facă o astfel de verificare”.
Miruță susține că nu a avut niciun rol în numirea noului director Romarm
Ministrul a ținut să precizeze că nu a avut niciun rol în procesul de numire: „Eu nu am gestionat cu nimic această procedură”.
În urmă cu o săptămână, Romarm a anunțat oficial că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, consilier la Guvern și fost membru în Consiliul de Administrație al filialei Carfil, a fost desemnat director general al companiei, în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă.
Ministerul Economiei a transmis atunci că procedura de selecție nu permite intervenția directă a autorității tutelare:
„Autoritatea tutelară este informată despre rezultat, dar nu aprobă direct candidatul”. Declarația a venit după ce Miruță a criticat în termeni duri modul în care sunt alese conducerile companiilor de stat: „Păzitorul combinaţiilor, al corupţiei şi al minciunii în instituţiile statului este ordonanţa, în forma actuală, 109 prin care se face selectarea managementului corporativ”.
Explozia de la Cugir dezvăluie haosul din armament
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a lansat acuzaţii dure la adresa modului în care este gestionată securitatea în fabricile de armament din România, după incendiul urmat de explozie de la Uzina Mecanică Cugir, judeţul Alba. Oficialul a declarat că alarma la 112 nu a fost dată de angajaţii unităţii, ci de un locuitor din apropiere, iar operatorii serviciului de urgenţă au crezut iniţial că apelul este o farsă.
„Eu, cât timp sunt ministru, nu voi accepta ca într-o fabrică de armament să izbucnească o explozie şi despre asta să se afle sunând un vecin. Asta este situaţia de la Uzina Mecanică Cugir. La 112 a anunţat această explozie, din ce mi s-a spus la faţa locului, un vecin. Cei de la 112 nici nu credeau, credeau că e o glumă. Acolo paza nu este militară, acolo eu am observat nişte vulnerabilităţi în ceea ce priveşte modul în care se făcea paza, daţi-vă seama ce pază se făcea cât timp au explodat 150.000 de cartuşe şi a aflat instituţia statului din informaţia unui vecin”, a afirmat ministrul, joi seară, la Antena 3.
Miruță pune sub pază militară uzinele de armament
Miruţă a precizat că în acest moment este în desfăşurare o anchetă penală, nu administrativă, coordonată de procurori şi bazată pe expertize şi analize chimice.
„Însă nu voi tăcea până când instituţiile responsabile nu vor aduce pe masă o chestiune coerentă de la un capăt la celălalt cu privire la ce s-a întâmplat”, a adăugat oficialul.
Ministrul s-a declarat „revoltat” de modul în care funcţionează industria naţională de apărare, afirmând că „este inimaginabil punctul atât de jos în care s-a dus gestionarea industriei de armament din România”. În acest context, Miruţă a anunţat că a solicitat introducerea pazei militare la toate uzinele de armament din ţară.
Parchetul a transmis, săptămâna trecută, că în cazul incendiului din 2 august nu există indicii de sabotaj. Ancheta a stabilit că focul a izbucnit într-o încăpere unde era depozitată necorespunzător o cantitate mare de pulbere pirotehnică, ceea ce a condus la deflagraţia soldată cu explozia a aproximativ 150.000 de cartuşe.
