Sistemul paralel de educație din România. Industria meditațiilor atinge 63 de milioane de euro

Meditațiile nu mai sunt o excepție de multă vreme, ci o regulă nescrisă a sistemului de educație românesc. În 2024, profesorii au declarat venituri de peste 63 de milioane de euro din activități educaționale suplimentare, iar cifrele reale ar putea fi chiar duble.

Meditațiile, o soluție la o problemă sistemică

Pentru tot mai mulți elevi, orele din programul școlar nu mai sunt suficiente. Antonio, un tânăr care nu a promovat bacalaureatul, povestește că a fost nevoit să apeleze la meditații de română și matematică în timpul verii, însă nu a găsit profesor de biologie. Experiența lui nu este un caz izolat, ci o oglindă a unei realități generale.

Profesorii buni sunt supraaglomerați, lucrează cu grupuri de câte 5-6 elevi și percep tarife între 80 și 150 de lei pe ședință. Pentru orele individuale, prețurile pot depăși 200 de lei. În ciuda sumelor ridicate, cererea este mare și în creștere, potrivit unui reportaj Antena 3 CNN.

Potrivit ANAF, profesorii au încasat legal în 2024 peste 316 milioane de lei din meditații. Suma este aproape dublă față de 2022. Cu toate acestea, asociațiile de părinți și sociologii afirmă că veniturile reale sunt de două ori mai mari, pentru că o parte din activitate se desfășoară „la negru”.

Părinții plătesc, dar nu toți își permit

„Cred că ne dăm cu toții seama că valoarea este cel puțin dubla, daca nu chiar mai mare. Știm cu toții că cel puțin 2 elevi din 3, în marile aglomerări urbane, fac pregătire suplimentară”, susține Iuliana Constantinescu, reprezentantă a părinților de la un liceu bucureștean.

Ea afirmă că în marile orașe, peste două treimi dintre elevi fac meditații.

Această practică adâncește discrepanțele sociale. Cei care nu își permit astfel de ore suplimentare rămân în urmă. Sociologul Ciprian Necula avertizează că fenomenul contribuie la creșterea numărului de analfabeți funcționali și accentuează excluderea educațională.

În mediul rural, problemele sunt și mai grave. În unele școli, elevii din clasele a II-a, a III-a și a IV-a învață împreună, iar un singur învățător este responsabil de toți.

„Sunt situații în care sunt la un loc elevi de clasele a II-a, a III-a și a IV-a. Ce să facă acel învățător? Cum să îi învețe pe acei copii?”, întreabă retoric Simion Hăncescu, lider sindical.

Lipsa reformei școlare alimentează piața paralelă

Mai mulți experți în educație afirmă că industria meditațiilor este o consecință directă a carențelor din sistemul public de învățământ. Daniela Vișoianu atrage atenția că nu mai este vorba de un fenomen izolat, ci de o practică generalizată care trebuie reglementată.

Din ce în ce mai des, părinții și elevii reclamă că la clasă nu se predă temeinic toată materia. Fie timpul este prea scurt, fie unii profesori își rezervă efortul pentru orele plătite separat. Din această perspectivă, meditațiile devin nu doar o completare, ci o condiție tacită a promovării.

Un studiu realizat de organizația „Salvați Copiii” arată că peste 65% dintre elevi și liceeni recurg la meditații. Creșterea prețurilor, suprasolicitarea profesorilor și cererea constantă indică formarea unui sistem paralel, inaccesibil celor cu venituri reduse.

Reformă curriculară și ore suplimentare gratuite sunt soluții posibile

Experții propun ca soluție generalizarea orelor de sprijin în școli. În alte țări, elevii primesc gratuit pregătire suplimentară la materiile de bază, direct în programul școlar. În România, astfel de ore sunt rare sau inexistente, lăsând întreaga responsabilitate pe umerii familiilor.

Creșterea cererii pentru meditații este direct legată de reformele recente din învățământ, cum ar fi comasarea claselor și supra-aglomerarea. Aceste măsuri pun presiune suplimentară pe elevi și părinți, în timp ce profesorii se confruntă cu un volum de muncă dificil de gestionat.