Din cuprinsul articolului

În cadrul discuțiilor, un student i-a adresat o întrebare directă: „Ca de la om la om, ce sfaturi aveți, ce să fac de acum încolo și care ar trebui să fie parcursul vieții mele din momentul actual?” Răspunsul lui Daniel David a fost unul neconvențional pentru piața românească: „În primul rând, m-aș adresa universității pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aș adresa facultății și departamentului pentru suport.

Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”.

Acest sfat a stârnit imediat reacții: în România, deși există oportunități pentru studenți, interesul real rămâne scăzut, chiar și în fața avantajelor clare pe termen lung. Potrivit Rodica Obancea, specialist în managementul carierei, firmele oferă stagii plătite, dar studenții evită procesul de aplicare, nu scriu CV-uri, nu se prezintă la interviuri și sunt reticenți în a fi contactați.

Reacția studenților

Reacțiile studenților nu au întârziat: ANOSR și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa unor măsuri concrete din partea ministerului și de absența prim-ministrului de la dialog. Conform comunicatului oficial, tinerii au subliniat că deciziile guvernamentale vin fără asumări ferme și fără consultarea lor.

Nemulțumirea studențească a degenerat în proteste ample: în Timișoara, sute de studenți au ieșit în stradă, cerând anularea măsurilor de austeritate. De asemenea, peste 300 de studenți s-au adunat la Vama Nădlac, simbolic, pentru a transmite mesajul: „Măsurile de austeritate ne împing până la granițe… ne simțim alungați din propria țară”.

Mesajul transmis de studenți a fost emoționant, nu își doresc să emigreze, însă au fost împinși de situație. Ei cer un loc la masa decizională și un guvern care tratează educația ca o investiție, nu ca pe o povară

Pe termen lung, discuțiile deschise de ministrul Daniel David și reacțiile dure ale studenților ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru învățământul superior românesc. Criza actuală arată nu doar vulnerabilitatea economică a tinerilor, ci și lipsa unui model sustenabil prin care statul, universitățile și mediul privat să colaboreze în sprijinul lor. În lipsa unor măsuri coerente și a unei strategii care să îmbine bursele cu oportunitățile de muncă și programele de stagiu, România riscă să piardă o generație valoroasă de profesioniști, împinși spre migrație sau spre abandonul studiilor.