Florin Manole: Mecanismul nu reprezintă un control, ci o evaluare independentă pentru protejarea persoanelor vulnerabile
Proiectul urmărește implementarea unui mecanism independent de monitorizare a drepturilor, conform cerințelor prevăzute de Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a spus că drepturile și demnitatea nu pot fi negociate și trebuie apărate constant. El a explicat că prin acest mecanism se deschide calea către o monitorizare independentă, realizată cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale.
Potrivit acestuia, nu este vorba despre controale sau sancțiuni, ci despre o evaluare obiectivă și umană care să reflecte realitatea și să contribuie la îmbunătățirea vieții celor aflați în îngrijire.
„Drepturile și demnitatea nu se negociază. Ele trebuie apărate zi de zi. Deschidem ușa către monitorizare independentă în centrele rezidențiale pentru persoanele vulnerabile, realizată cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale. Nu vorbim despre controale sau sancțiuni, ci despre o evaluare obiectivă și umană, care să arate realitatea și să ne ajute să îmbunătățim viața celor aflați în grijă. Prin transparență, dialog și implicarea societății civile, reducem riscul de abuzuri, creștem încrederea și, cel mai important, protejăm oamenii”, a declarat ministrul Muncii.
Noul mecanism va fi realizat cu sprijinul societății civile și va avea ca obiectiv principal respectarea drepturilor fundamentale și a demnității persoanelor aflate în centre rezidențiale. Evaluarea va fi una independentă, diferită de activitățile clasice de inspecție sau control.
Principiile care vor sta la baza procedurii de monitorizare
Procedura elaborată de Ministerul Muncii se bazează pe trei principii:
-
Monitorizare bazată pe dovezi, prin colectarea și analiza riguroasă a datelor, pentru a obține rezultate obiective care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor.
-
Implicarea organizațiilor de autoreprezentanți în procesul de monitorizare independentă.
-
Respectarea demnității și drepturilor beneficiarilor, conform principiului „Do no harm” („A nu face rău”), care presupune confidențialitate, transparență și integritate în toate etapele procesului.
MMFTSS a transmis că invită organizațiile și persoanele interesate să consulte proiectul de act normativ și să trimită observații sau propuneri, în spiritul transparenței și al dialogului deschis cu societatea civilă.
Cine sunt beneficiarii serviciilor sociale de tip rezidențial
Serviciile sociale rezidențiale se adresează persoanelor aflate în situații vulnerabile, care au nevoie de sprijin permanent sau de îngrijire specializată. În această categorie intră:
-
persoanele adulte cu dizabilități, care necesită asistență constantă și condiții adaptate;
-
copiii care nu pot locui temporar în familie și sunt instituționalizați;
-
persoanele vârstnice care nu își pot satisface singure nevoile de bază sau nu beneficiază de sprijin adecvat la domiciliu;
-
persoanele fără adăpost sau aflate în situații grave de excludere socială;
-
victimele violenței domestice ori ale traficului de persoane, pentru care este nevoie de adăpost și servicii pe termen mai lung.
Aceste centre rezidențiale oferă, pe lângă cazare și hrană, și suport psihologic, consiliere socială și acces la servicii medicale, educaționale sau de recuperare, în funcție de nevoile fiecărui beneficiar.
