Ignorate până de curând, terenurile agricole au devenit teatru de război, mai ales în extravilanul marilor oraşe. Developerii şi speculatorii se luptă să pună mâna pe cele mai bune suprafeţe pretabile construcţiilor, care au încă preţuri foarte reduse
Noi avem, în prezent, cam 1.000 de hectare de teren agricol. Destinaţia lui rămâne cea iniţială pentru că în activitatea noastră avem nevoie de cereale. Nu facem speculaţii imobiliare», spune omul de afaceri Petrică Herăscu, care deţine terenuri în zona Galaţi-Brăila. În urmă cu un deceniu, un raport european prognoza o valoare de circa 2.000 de euro pentru un hectar de teren agricol. „Momentan, la noi preţurile terenurilor aflate în extravilan pot fi de 800-900 de euro/hectar, dar în zonele din apropierea oraşelor mari, pretabile construcţiilor, acestea pot ajunge la 50.000-100.000 de euro/ hectar. Cele din regiuni cu potenţial agricol ridicat, precum Bărăganul, se pot vinde cu 1.500-2.000 sau chiar 3.000 de euro hectarul“, a declarat, pentru Capital, Costin Lazăr, manager general al companiei imobiliare specializată în tranzacţii cu terenuri, Neoland Invest.
Preţurile terenurilor extravilane din România sunt încă mult sub cele din Uniunea Europeană, unde un hectar costă şi 10.000 de euro, cu valori superioare în Olanda (31.000 de euro) sau Franţa (34.000 de euro). Aşadar, deşi terenurile intravilane au atins preţuri uriaşe, în Bucureşti realizându-se tranzacţii în zona centrală şi cu 5.000 de euro/ mp, zonele din extravilan au încă potenţial de creştere ridicat, iar randamentele oferite sunt foarte mari. „În zonele de dezvoltare putem avea creşteri de până la 50 %. Dar o medie de majorare a preţurilor din piaţă ar fi de aproximativ 10%“, susţine reprezentantul agenţiei imobiliare Euroest, Călin Clinciu.
Extravilanul din apropierea marilor aglomerări urbane a devenit o ţintă predilectă pentru developerii imobiliari, dar şi pentru speculatorii de terenuri. În acest an, pe terenuri scoase din circuitul agricol şi introduse în intravilan au fost anunţate proiecte imobiliare gigant, precum Cosmopolis în Ştefăneştii de Jos sau, în imediata vecinătate, un alt complex uriaş anunţat de compania spaniolă Fadesa, ce va include 12.000 de locuinţe şi va urma să aibă o valoare de peste un miliard de euro.
Şi companiile implicate în activităţi agricole încearcă să concentreze în portofoliul propriu suprafeţe cât mai mari de teren. „Dacă vrei un randament serios, nu poţi face agricultură pe arii mici de teren. Trebuie să strângi măcar câteva sute de hectare, ideal ar fi 500 -1.000“, spune Petrică Herăscu.
Profit, doar peste 500 de hectare în agricultură
În concluzie, cei interesaţi achiziţionează proprietăţi în mai multe zone ale ţării, ţinte predilecte fiind Bărăganul, zona Brăilei, Moldova, Banatul şi zona de vest a Transilvaniei. Preţurile medii în România sunt de circa 880 de euro/hectar, ceea ce evident poate însemna profitui, mari în timp.
Mai mulţi experţi afirmă că, în regiunile cu potenţial de construcţii aceste terenuri pot aduce un profit de minimum 40%-50% pe an. Există însă situaţii şi zone, precum cea din proximitatea Capitalei, unde profiturile pot fi şi de 200%. „Vă pot spune că mai există suprafeţe de teren la distanţe mai mici de 30 de km de Bucureşti, unde preţul este sub un euro metrul pătrat, dar odată identificate de developeri şi introduse în intravilan, acestea vor creşte de multe ori în perioade scurte de timp“, explică Costin Lazăr
Practic, lupta pentru terenurile extravilane este încă la început, dar acestă piaţă se dezvoltă rapid, iar întrebarea este unde va fi limita între zonele metropolitane şi cele agricole. Majoritatea localităţilor din jurul Capitalei au introdus deja sau intenţionează să introducă suprafeţele de teren deţinute în intravilan, asigurându-se astfel noi oportunităţi pentru investitori, dar şi o creştere garantată a preţurilor pentru terenuri.
