Oamenii de afaceri consideră că în 2010 economia va evolua sub estimările oficiale şi acuză lipsa strategiilor pe termen lung şi slaba utilizare a fondurilor nerambursabile de la UE.

Mai prudente ca niciodată, proiecţiile repre­zentanţilor mediului de afaceri contrabalansează optimismul prognozelor oficiale şi atrag atenţia asupra unor riscuri majore pentru perioada următoare. Cartea Albă a AOAR (Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România) este un astfel de portret realist al economiei româneşti, un studiu construit pe baza percepţiei directe şi a expectaţiilor jucătorilor de pe diverse pieţe.

Majoritatea celor chestionaţi anticipează pentru 2010 o creştere economică de 0,5%-1% (câţiva sperând chiar la o rată de 2%), în dezacord cu prognozele Guvernului şi ale FMI, care au în vedere un PIB majorat cu 1,3%. Cei mai mulţi întreprinzători se aşteaptă la o inflaţie anuală de 4% (unii, sub 3,5%), în timp ce BNR ţinteşte încadrarea inflaţiei în intervalul 2,5%-4,5% şi estimează o rata anuală de 3,5%. Aşteptările membrilor AOAR mai includ un deficit bugetar de 5%-7%, un şomaj de peste 8%, investiţii străine de cel mult patru miliarde euro şi fonduri europene atrase de 1-1,5 miliarde de euro.

Relansare bazată pe investiţii şi export

În privinţa căilor de urmat pentru ieşirea din criză, vicepreşedintele AOAR, Vasile Baltag, susţine că, în acest an „relansarea economică s-ar putea realiza cu ajutorul unor investiţii majore din partea Guvernului în domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi informaţiei“, în timp ce preşedintele asociaţiei, Florin Pogonaru, consideră că „în acest an exportul va merge foarte bine. Pe de o parte, este bine când creezi PIB din exporturi, având totodată firme competitive, însă este rău că nu ai cerere internă şi distrugi nişte verigi din lanţurile de producţie internă“, precizând că reducerea cererii interne va afecta negativ relaţiile dintre furnizori şi subfurnizori, iar importurile vor creşte, ceea ce va conduce la ­stagfla­ţie şi la creşterea şomajului: „Există companii care lucrează cu IMM-uri pentru diferite activităţi. Aceşti subfurnizori încep să dea faliment pe capete. Dacă nu se vor lua măsuri active pentru sprijinirea lor, ne vom trezi că şi puţinul pe care îl mai consumăm din producţia internă va dispărea. În context, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, subliniază o tendinţă pe termen foarte lung: „Trebuie să fim conştienţi că Europa este exportatoare de servicii, nu de mărfuri. China va acapara în 20-30 de ani zona de exporturi de mărfuri, iar Europa va rămâne cu partea de servicii. România trebuie să se adapteze cât mai repede acestei situaţii şi să fie atentă nu numai la exporturile de mărfuri, ci şi de servicii“.

Oamenii de afaceri atrag totodată atenţia asupra lipsei de coerenţă şi transparenţă a programelor pe termen lung, opinie întărită de un studiu KPMG dat publicităţii în februarie: „Într-o primă etapă, Guvernul român a ales să adopte măsuri pe termen scurt, pentru a putea economisi rapid bani şi a câştiga timp, astfel încât să se poată concentra asupra deciziilor pe termen lung. Însă aceste acţiuni ar trebui să fie dublate, încă de la bun început, de strategii pe termen mediu şi lung, solide şi integrate. Pe termen lung, atenţia ar trebui îndreptată asupra rolului jucat de sectorul public“, spune Daniela Nemoianu, head advisory la KPMG România.

O soluţie la îndemână: PPP

Nemoianu consideră şi că Guvernul ar trebui să analizeze aspectele legate de cheltuieli, finanţare şi rolul pe care îl pot juca sectoarele privat şi nonprofit în eficientizarea serviciilor publice, în special prin parteneriate public-private (PPP) şi iniţiative de finanţare privată. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) susţine necesitatea elaborării unei politici unitare a tuturor ministerelor implicate, pentru stimularea de proiecte PPP în sectoare precum sănătatea, infrastructura rutieră şi socială, mediul sau educaţia. „Actualul cadru de implementare este insuficient pentru motivarea şi atragerea unor investiţii semnificative prin intermediul proiectelor de tip PPP. Pe termen mediu şi lung, această situaţie va afecta, în ultimă instanţă, însăşi dezvoltarea sectorului public în România“, avertizează reprezentanţii AmCham.

Tot ramura exporturilor va fi, se pare, aceea care va trece prima de la descreştere la stabilizare, iar apoi la o creştere moderată.
Arin Stănescu, membru al AOAR

Predicţiile membrilor AOAR privind principalii indicatori economici pentru 2010 sunt mai rele decât cele oficiale.