Tudorel Toader despre hotărârea CCR privind secretizarea declarațiilor de avere
Fostul membru al Curții Constituționale a României, Tudorel Toader, a explicat vineri, în cadrul unei emisiuni la Digi24, că decizia CCR referitoare la restricționarea accesului public la declarațiile de avere și interese are efect doar pentru viitor și trebuie respectată până la o eventuală modificare a Constituției.
„Ce putem face în momentul acesta? Să așteptăm motivarea, să vedem argumentele și atunci legiuitorul are de observat dacă legea trebuie modificată pe elemente tehnice, legislative. Dacă nu, până la revizuirea Constituției, trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale”, a mai afirmat el.
Potrivit lui Tudorel Toader, hotărârile Curții emise după 2003 sunt definitive și obligatorii, fără posibilitate de atac.
Fostul judecător a subliniat că următorul pas este să se aștepte motivarea completă a hotărârii pentru a înțelege temeiurile și argumentele Curții. În baza acestor motive, legiuitorul poate analiza dacă legea trebuie ajustată pe aspecte tehnice sau legislative. Până atunci însă, decizia este obligatorie.
O schimbare controversată de poziție
Toader a ridicat o întrebare importantă legată de schimbarea poziției Curții în raport cu prevederile privind transparența declarațiilor de avere.
”De ce în precedent Curtea a respins astfel de excepții și acuma spune că prevederile legale sunt neconstituționale?’. Eu nu știu care este temeiul din constituție pentru care Curtea a declarat cele două articole neconstituționale”.
În opinia sa, este discutabil faptul că a trecut un interval atât de lung de timp între momentul ridicării excepției și decizia Curții. De asemenea, el a afirmat că hotărârea pare să aducă o provocare în ceea ce privește principiile statului de drept.
„Trebuie să vedem temeiurile, pentru că-i posibil ca o excepție să fie respinsă o dată, să fie admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără să fie vorba de un eveniment jurisprudențial, de faptul că judecătorii s-au răzgândit. Da, este discutabil faptul că au trecut atâția ani de la momentul ridicării excepției”.
Referitor la momentul în care a fost pronunțată decizia, Tudorel Toader a observat că aceasta a coincis cu perioada premergătoare finalului unui mandat, când, practic, nu mai este obligatorie publicarea declarațiilor de avere pentru soții sau copii demnitarilor.
„De regulă, curtea are o anumită celeritate și le soluționează în ordine cronologică, cu excepția situațiilor în care le conexează. De data asta e o coincidență stranie, înainte de final de mandat nu trebuie să mai declarăm, nu trebuie să mai afișăm public soții, copiii, etc”.
Accesul instituțiilor de control rămâne neîngrădit
Pe de altă parte, fostul judecător a ținut să precizeze că, deși declarațiile nu vor mai fi publice, Agenția Națională de Integritate și procurorii vor avea în continuare acces la acestea și pot face verificări în cazul suspiciunilor privind averi nejustificate.
„Pe viitor, nimic nu împiedică Agenția Națională de Integritate, nici procurorul să verifice aceste declarații, că au acces la ele și să vadă ce se întâmplă cu respectivele bunuri. Nimic nu împiedică procurorul să observe că soția unui demnitar, indiferent cum îl cheamă pe el, are cam multe terenuri sau acces la bani și așa mai departe. Și atunci nu trebuie neapărat să stea declarația publică, să verifice procurorul de unde are X 10 case”, a mai afirmat el.
Ce spune Augustin Zegrean?
Fostul judecător constituțional și președinte al CCR, Augustin Zegrean, și-a exprimat rezervele într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN, declarând că nu înțelege de ce s-a luat această decizie tocmai acum, în condițiile în care legea în cauză fusese contestată în trecut fără ca instanța constituțională să intervină.
Zegrean a subliniat că Parlamentul va fi obligat să modifice legislația pentru a o alinia cu hotărârea Curții, dar a pus sub semnul întrebării disponibilitatea politicienilor de a acționa în acest sens.
„Pe mine nu mă mai impresionează nimic, am văzut tot felul de decizii în ultima vreme. Nu înțeleg de ce au dat-o acum pentru că legea aceasta a fost contestată la Curte de foarte multe ori, chiar și sub acest aspect, și Curtea nu a procedat niciodată la modificare.
Nu cred că are legătură cu asta, nu știu ce i-a determinat, cert e că nu e atât de gravă situația pentru că după Constituție, după legea CCR, această decizie e suspendată după 45 de zile, dar înțeleg că Parlamentul va trebui să pună în acord legea cu decizia CCR și lucrurile vor merge mai departe. Eu sunt curios dacă politicienii o vor modifica, adică să o pună în acord cu decizia Curții. Peste 45 de zile, legea e pusă deoparte și nu se mai aplică și intră declarațiile de avere la secret”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN.
CCR invocă dreptul la viață privată și limitele răspunderii penale
În explicațiile oferite public, Curtea a susținut că includerea datelor despre membrii familiei în declarațiile de avere încalcă dreptul la viață privată și că, întrucât formularul este completat sub responsabilitate penală, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru declarațiile altora.
În plus, publicarea pe site-urile instituțiilor a acestor documente ar contraveni legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. CCR consideră suficient ca documentele să fie depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu verificarea acestora.
Decizia a fost întâmpinată cu îngrijorare de către Agenția Națională de Integritate, care a emis un comunicat în care subliniază că această schimbare riscă să compromită procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Totodată, ANI amintește că România s-a angajat în fața partenerilor internaționali să asigure transparența funcțiilor publice și să combată corupția prin măsuri precum publicarea declarațiilor de avere.
