Pana la sfarsitul lunii trecute seceta afectase peste 1, 5 milioane de hectare, pierderile estimate de Ministerul Agriculturii ridicandu-se la 7.382 miliarde de lei. Pana acum, graul a avut cel mai mult de suferit. Din cele 2,2 milioane de hectare cultivate, sunt afectate peste un milion, iar pe 50.000 ha pierderile sunt atat de mari, incat numai cheltuielile cu secerisul depasesc productia care s-ar obtine. Lovitura cea mai grea au primit-o micile gospodarii care nu au resurse financiare sa investeasca in culturi milioanele de lei necesare respectarii normelor tehnice. In aceste conditii, orice influenta negativa duce la pierderi majore. In aceleasi conditii, marile exploatatii agricole care s-au consolidat in ultimii ani reusesc sa obtina totusi profit.

Si culturile de toamna sunt compromise

Zona de sud este cea mai afectata, aici fiind necesare ploi de peste 80 litri/metru patrat pentru ca solul sa-si refaca rezervele de apa. Acesta este chiar deficitul de apa care pentru majoritatea tipurilor de sol si culturi declanseaza procesul de ofilire. Intre judetele cel mai grav afectate de seceta se afla: Olt, Dolj, Teleorman, Calarasi, Buzau si Constanta. In unele locuri, deficitul de apa este atat de mare, ca ar trebui sa cada ploi de peste 160 litri/metru patrat. In aceste conditii, si culturile de toamna sunt in pericol. „In zonele in care se inregistreaza deficite de apa de peste 80 l/mp este necesar sa fie aplicate doua norme de irigatii. Chiar si asa, in multe locuri nici irigatiile nu mai pot imbunatati situatia culturilor, intrucat porumbul si floarea soarelui sunt deja in perioada de vegetatie care necesita cantitati mari de apa. Oricum, orice ploaie care cade este buna, cel putin pentru la toamna, cand se va pregati terenul pentru anul viitor. Atunci, daca solul este foarte uscat lucrarile sunt foarte dificil de executat”, spune prof. Ion M. Nicolaescu, director in cadrul Societatii Nationale Imbunatatiri Funciare (SNIF). Chiar daca ploaia a fost o problema in fiecare an in majoritatea acestor zone, acum seceta a lovit mai greu, pentru ca a afectat culturile de vara, iar cele de toamna au sanse minime sa duca macar la recuperarea cheltuielilor. In Baraganul buzoian taranii spun ca nu s-au mai confruntat cu o asemenea seceta de zeci de ani: „si anul trecut a fost greu, dar macar daca nu a fost porumb s-au facut graul si pepenii, care pentru noi reprezinta o sursa buna de venit”, spune Lica Bold din Pogoanele.

A crescut pretul pamantului cuprins in sistemele de irigatii

In aceste conditii, sistemele de irigatii au devenit tot mai atractive, astfel ca numai pana la aceasta data SNIF a irigat peste 700.000 ha, cu 30 la suta mai mult decat in tot anul 2001. Sporurile de productie care pot fi obtinute numai prin simpla folosire a irigatiilor sunt, in cazul unor culturi, de peste 100%. „In conditiile in care, spre exemplu la grau, se obtine un spor de peste 1.500 kg./ha., bineinteles respectandu-se toate celelalte verigi tehnologice, este evident ca o cheltuiala de 500.000 lei pentru o udare este deosebit de eficienta. Trebuie sa se mai ia in considerare faptul ca, in ultimii ani, este evidenta o accentuare a deficitului de apa, iar ploile cad pe arii mult mai limitate, si torential”, precizeaza prof. Ion M. Nicolaescu. Un prim efect evident al secetei este cresterea pretului pamantului in zonele cuprinse in sistemele de irigatii. Daca in toamna in judetul Ialomita pamantul se vindea cu circa patru milioane lei hectarul, acum acesta a depasit 7, 5 milioane de lei.
Productia de grau este pusa sub semnul intrebarii
Acum, cand recoltatul graului este aproape de final, Ministerul Agriculturii a anuntat ca pe 1,1 milioane de hectare productia totala este de 2, 1 milioane tone, cu o medie pe tara de 1.800 kg/ha. In aceste conditii, Ilie Sarbu, ministrul agriculturii, a declarat ca nu va fi nici o problema sa se acopere necesarul de consum de 3, 5 milioane tone, existand chiar disponibil pentru export de peste 500.000 tone. Cantitatile anuntate de Ilie Sarbu sunt privite cu suspiciune. „Nu spun ca nu vom avea grau pentru acoperirea consumului, dar nu pot sa nu fiu suspicios cand vad ca ministerul spune ca exact jumatate din productia care sustine ca a fost obtinuta pana acum, adica peste un milion de tone, se afla depozitata in micile gospodarii, care au cel mai mult de suferit din cauza secetei. Mai mult chiar, potrivit acelorasi date, productia medie obtinuta este de 1.800 kg/ha, ceea ce ar insemna ca seceta a afectat numai 10 la suta din recolta, in timp ce in zona de sud o productie de 1.000 kg/ha a fost considerata buna. Sunt suspicios pentru ca am lucrat pana de curand in minister si cunosc situatia sistemului de obtinere si centralizare a datelor. Am fost pus in situatia de a elabora strategii de dezvoltare a agriculturii fara a cunoaste situatia reala din teritoriu”, spune Mihai Lungu, fost secretar de stat in MAA.

In plina vara, animalele nu mai au ce manca pe camp

In toiul verii, in zonele afectate de seceta hrana animalelor a devenit o problema. „Islazul localitatii s-a facut piatra, nici un fir de iarba nu mai gasesti. Lucerna abia daca s-a putut cosi o data pana acum. Porumbul este compromis. Cu ce sa mai tina oamenii animalele si mai ales vitele?”, se intreaba Ion Piticu, agent agricol in Pogoanele. El spune ca din aceasta saptamana oamenii vor incepe sa coseasca porumbul compromis de seceta pentru a-l da animalelor. „Oricum nu se mai face nimic din el, iar daca mai sta mult pe camp, se usuca de nici vacile nu-l mai mananca”. si in datele MAA figureaza aceasta problema care poate conduce la o scadere importanta a efectivelor de animale, astfel ca se afla in faza de proiect un act normativ prin care sa fie sprijiniti crescatorii de animale din zonele afectate de seceta. Acesta este, deocamdata, un simplu proiect; singurul sprijin concret oferit celor afectati de seceta este alocarea a 1.092 miliarde de lei pentru cumpararea de samanta de grau si orz necesara in aceasta toamna in zonele in care culturile au suferit pierderi de peste 50 la suta din recolta.

In Campia Buzaului, pepenii sunt singura speranta

Agricultorii din Baraganul buzoian isi vor aduce aminte cu groaza de seceta din aceasta vara pentru ca, spre deosebire de alti ani, sunt compromise toate culturile, fie de vara, fie de toamna. Pentru agricultorii din Pogoanele, singura speranta o mai reprezinta pepenii: „De pe un hectar de grau nu am luat absolut nimic. Cele patru hectare de porumb le voi cosi saptamana aceasta pentru ca numai pentru furaje mai este bun. La noi sa vina si potopul, ca nu mai repara nimic, toate recoltele sunt distruse, afara de pepeni. Anul trecut am scos 38 de milioane de pe un hectar de pepeni, si daca da Domnu’ sa ploua in cateva zile, speram sa se faca, sa ne scoatem macar cheltuielile”, se roaga Lica Bold din Pogoanele,
aratandu-ne singurul pepene copt din toata bostanaria, dar si acela ros, parca in ciuda, de iepuri. Cu cele 100 de oi, patru vaci, doi cai si 12 porci, nu stie ce va face pana anul viitor. „Acum, in toiul verii, nu mai gasesti un petic de pasune unde sa le scot la pascut, ce sa mai spun de strans furaje pentru la iarna? Daca in primavara se taiau una, doua animale pe zi, acum merg la taiere si cate sapte, opt. Daca fata vaca, te gandesti pe care din cele doua o tai. Au aparut unii care fac bani pe seama necazului nostru. Ne vand porumbul cu 4.000 lei/kg. cand ei il iau din Ardeal cu 2.000 lei”.

Productiile obtinute In 1999

tara        Grau    Porumb
        (kg/ha)    (kg/ha)

Slovacia        4.053    5.997
Ucraina        2.280    6.347
Ungaria    t3.593t6.300
Cehiatt4.646t-
Bulgariatt3.279t2.973r
Germaniat7.543t8.358r
Frantatt7.235t8.866r
Italiatt3.400t7.830r
Federatia Rusat2.100t6.100r
SUAtt2.872t8.398