Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a menționat că nu ar fi o problemă să substituim dependența Ungariei de Rusia cu o dependență de România în ceea ce privește energia. El a subliniat că acest lucru ar putea deveni realitate odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.
Potrivit declarațiilor date în cadrul emisiunii Pro Verde, Burduja a evidențiat potențialul fabulos al proiectului Neptun Deep. Acesta ar putea duce la o dublare a producției de gaze și ar permite exportul către țări precum Ungaria.
Proiectul Neptun Deep are o valoare de 4 miliarde de euro
Sebastian Burduja a evidențiat că proiectul Neptun Deep are o valoare de patru miliarde de euro. Dintre acestea, două miliarde sunt investite de OMV Petrom. Alte două miliarde de Romgaz. Acesta a subliniat că această investiție în Marea Neagră reprezintă un potențial impresionant pentru România.
El a precizat că această inițiativă ar conduce practic la o dublare a capacității de producție de gaze în țară. Se va acoperi, astfel consumul intern și, eventual, se va genera surplus pentru export.
În declarația sa, Burduja a menționat că nu ar fi o problemă să înlocuim actuala dependență a Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România. El a remarcat că această idee a stârnit diverse reacții în spațiul public.
Sebastian Burduja spune că România nu ar fi deranjată să ia fața Ungariei
„Și am spus-o – cu anumite reacții în spațiul public, – nu ne-ar deranja să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia, prezentă astăzi și recunoscută, cu o dependență față de România”, a comentat ministrul.
Pe de altă parte, Burduja a subliniat faptul că în sectorul energiei nucleare, România se află „cu un pas înainte” față de toți vecinii săi. Acest fapt se datorează unei experiențe extinse de peste 40 de ani în acest domeniu, bazată exclusiv pe tehnologie occidentală.
România deține 60% din resursa de apă a Uniunii Europene
El a remarcat că în statele vecine, inclusiv Bulgaria și Ungaria, toți ceilalți se bazează pe tehnologie de origine sovietică sau rusă. Acest lucru se întâmplă atât în ceea ce privește combustibilul nuclear, cât și în implementarea tehnologică în sine.
În plus, în ceea ce privește hidroenergia, România deține 60% din resursa de apă a Uniunii Europene, și în sfera energiilor regenerabile, are un potențial considerabil.
„Totuși, ceea ce ne lipsește este o strategie națională energetică,” afirmă Burduja.
Lipsa unei strategii naționale energetice, o mare problemă
El a subliniat importanța acesteia, mai ales având în vedere că în următorii ani, România va beneficia de fonduri europene în valoare de 18 miliarde de euro. În opinia sa, banii vor fi alocați cu certitudine în sectorul energetic.
Sebastian Burduja a arătat că situația energetică a României este solidă, datorită diversității și cantității semnificative de resurse disponibile. El a subliniat că țara deține aproximativ 60% din resursele de apă ale Uniunii Europene în zona hidroenergiei. De asemenea, a evidențiat faptul că România are un program nuclear civil activ de peste 40 de ani.
Acesta e bazat pe tehnologie occidentală, în timp ce în țările vecine, cum ar fi Bulgaria sau Ungaria, se folosește tehnologie de origine sovietică sau rusă, atât în ceea ce privește combustibilul nuclear, cât și în domeniul tehnologic.
Care este obiectivul de atins până în primăvara anului 2024?
„Noi am privit către Vest, am mers în Canada, am mers către parteneri occidentali. Deci suntem cu un pas, dacă vreți, înainte, și e și o tehnologie foarte sigură”, a comentat el.
Pe lângă acestea, Sebastian Burduja a evidențiat potențialul semnificativ al energiei solare și eoliene din țară, inclusiv dezvoltarea unei noi zone eoliene offshore în Marea Neagră. De asemenea, el a menționat că România dispune și de surse de energie geotermală.
Sebastian Burduja a evidențiat absența unei strategii energetice naționale. El a menționat că cea din prezent este în vigoare din 2008-2009. Alături de echipa sa, ministrul și-a propus să rezolve această problemă și să existe o strategie energetică până în primăvara anului 2024.
