Guvernul României a aprobat un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia
Ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia (proiect inițiat de Ministerul Energiei). Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene.
„Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor.
Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor”, a precizat oficialul român.
Acesta a recunoscut că, fără Complexul Energetic Oltenia, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene.
Zilele trecute, la Bruxelles, în fața comisarului european pentru Energie, ministrul interimar al Energiei a reamintit că închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune. Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar terbinele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite, a explicat el.
Securitatea energetică a României nu este negociabilă
Sebastian Burduja a reamintit tuturor că securitatea energetică a României nu este negociabilă și că tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă.
România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ea își păstrează ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, însă, va avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care a reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani.
„Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor.
Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a transmis oficialul român prin intermediul Facebook-ului.
