Ministerul Energiei solicită renegocierea acestui angajament din PNRR, potrivit explicațiilor oferite de Sebastian Burduja. Ministrul argumentează că este dreptul României, ca stat membru, să ceară modificarea termenelor în baza unor factori obiectivi, care nu au fost sub controlul statului.
Sebastian Burduja spune că termocentralele nu se pot închide în 2026
Ministrul a explicat că lipsa unor capacități noi de producție în bandă, care să înlocuiască cele existente pe cărbune, ar slăbi sistemul energetic național, în special în sezonul rece. România a înregistrat o reducere de 77% a emisiilor de gaze cu efect de seră și își menține angajamentul de eliminare completă a cărbunelui până în 2032, dar nu poate face acest pas fără să pună în funcțiune capacități de producție echivalente.
Ministerul susține că închiderea grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia nu ar aduce beneficii reale și ar forța România să apeleze la importuri din țări precum Serbia și Bulgaria, unde energia produsă este tot pe bază de cărbune și la costuri mai ridicate. În acest context, România nu dorește să își compromită securitatea energetică pentru a respecta un termen impus în condiții care s-au modificat între timp.
„Astăzi, la Power Summit 2025 – Power Play, am avut o nouă discuție bilaterală foarte bună cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie. Am reiterat poziția fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.
Am subliniat că, fără capacități noi de producție în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic național, mai ales în perioada de iarnă. Sunt argumente tehnice și date clare. Mai mult, România a atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră, fiind pe primul loc în UE, și își menține angajamentul de a renunța complet la cărbune până în 2032. Dar nu poate face asta fără să aibă capacități echivalente puse în funcțiune.
Am văzut cu toții ce s-a întâmplat recent în Spania. România nu poate accepta vulnerabilizarea sistemului său energetic național, au atât mai mult cu cât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar rezolva, practic, nimic — am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este bazată și pe cărbune. Și este și foarte scumpă”, a scris ministrul pe Facebook.
Grupurile energetice pe gaz, care ar urma să înlocuiască termocentralele pe cărbune, nu au fost încă implementate
Grupurile energetice pe gaz, care ar urma să înlocuiască termocentralele pe cărbune, nu au fost încă implementate. Licitațiile sunt în desfășurare, însă au întâmpinat dificultăți din cauza creșterii semnificative a prețurilor la turbinele pe gaz în ultimii doi ani. Aceste motive obiective sunt considerate suficiente de către autoritățile române pentru a cere modificarea calendarului stabilit în PNRR.
România susține un model de tranziție care să protejeze atât populația, cât și economia, insistând pe un echilibru între siguranța energetică, costuri și impactul asupra mediului. De asemenea, statul român a investit în extinderea și modernizarea interconexiunilor transfrontaliere și în noi surse de producție, contribuind semnificativ și la securitatea energetică a altor state, precum Republica Moldova și Ucraina. Autoritățile așteaptă ca și alte state membre să contribuie la dezvoltarea unei piețe energetice europene funcționale prin investiții în interconexiuni.
„De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani. De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României.
Am pledat de fiecare dată pentru o tranziție inteligentă și corectă, pentru un Smart Deal, care să protejeze românii și economia noastră. Energia țării noastre trebuie să fie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități. Este un lucru de bun simț. România este un exemplu de stat european care și-a respectat angajamentele, investind în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere — iar asta a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina — în noi surse de producție, în retehnologizare. Așteptăm ca și alte state membre să investească în interconexiuni, așa cum e normal, ca să avem cu adevărat o piață europeană unică și funcțională a energiei”, a conchis ministrul.
Postarea poate fi vizualizată aici.
