Anul 2011 s-a dovedit a fi ceva mai diferit decât previziunile iniţiale. A fost, practic, cel de-al doilea an de pierderi  la nivel bancar. Neperformanţele au crescut, în ciuda vânzărilor de pachete de creanţe către societăţile specializate, provizioanele aferente acestora la fel, iar pierderile la nivel de sistem bancar s-au apropiat de un miliard de euro. 

Citiţi şi: Opinie Mihai BOGZA: 2012, anul consolidărilor În mare parte, neîndeplinirea previziunilor a avut drept cauză adâncirea crizei datoriilor externe la nivelul Uniunii Europene şi mai puţin evoluţiile din plan intern. În 2011 s-a încurajat segmentul ipotecar, prin lansarea celei de-a patra părţi a programului Prima Casă, prin extinderea categoriilor eligibile.
2011 a fost anul În care băncile au acordat mai multe împrumuturi IMM-urilor decât persoanelor fizice, credite solicitate de firme ca urmare a majorării termenelor de plată dintre furnizori şi beneficiari.
Aprecierea francului elveţian a pus însă o presiune foarte puternică pe creditele vechi ale persoanelor fizice. A fost unul dintre motivele pentru care banca centrală a pregătit noi reglementări În domeniul creditării, norme care vor intra În vigoare din 2012 Şi care vor conduce la micşorarea gradului de îndatorare al potenţialilor clienţi şi, probabil, la o creştere a atractivităţii împrumuturilor în monedă naţională.
Recesiunea va fi evitată
În 2012, evoluţia sistemului bancar va depinde În mare măsură de cea a mediului economic În ansamblul său. Îmbunătăţirea mediului economic, în general, va duce în mod natural la creşterea activităţii şi în sectorul bancar. În acest moment, este greu să ne pronunţăm, mai ales că evenimentele şi deciziile politice cu impact la nivel economic şi financiar se succed cu repeziciune.
Este însă probabil că, în contextul în care eforturile de reglementare şi coordonare a politicilor economice şi monetare devin tot mai intense, situaţia să se stabilizeze. Pe măsură ce criza datoriilor suverane se va calma, în contextul recentelor decizii pe plan european, pot fi întrezărite perspective mai credibile de evitare a recesiunii şi de înregistrare a unei creşteri economice încurajatoare, apreciază Petre Bunescu, director general adjunct în BRD Groupe Societe Generale. 
Auspiciile sub care începe anul sistemul bancar românesc sunt ceva mai ameninţătoare decât cele de la debutul lui 2011. Aşa cum subliniază Dan Pascariu, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Unicredit Ţiriac Bank, presiunile asupra sistemului bancar vor fi legate clar de lichidităţi: odată ca urmare a implementărilor prevederilor Basel III, care necesită suplimentare de capital bancar, precum şi a scumpirii şi împuţinării surselor de finanţare externe. Noul mediu economic şi social, dezvoltat după primele şocuri ale crizei financiare începute în 2008, va fi considerat un mediu economic apropiat de normalitate.

Astfel, aspiraţiile vor continua să fie mai rezervate, înclinate către protecţie, rezolvarea nevoilor de bază devenind principala preocupare, este de părere Sorin Mititelu, director Direcţia Management de Retail din cadrul BCR. De câţiva ani, băncile din România se confruntă cu o profitabilitate scăzută, iar băncile-mamă vor fi ocupate cu reechilibrarea bilanţurilor liniile de finanţare externe vor fi probabil mult mai sărace şi, după cum precizează şi analistul financiar Aurelian Dochia, vom avea creşteri modeste la nivelul sectorului bancar. Bunescu subliniază, la rândul său, că BRD merge pe profit în continuare (în 2011, a avut cel mai mare profit).
Creditarea se scumpeşte
Finanţarea unui sector sau altul va exista În funcţie de cererea din partea acestuia. Şi aici, foarte multe lucruri depind de evoluţia economiei. În linii mari, nu cred că vor exista schimbări majore faţă de anul 2011, când cererea de finanţare a venit cu precădere din partea companiilor.

În privinţa monedei în care se vor finanţa clienţii, probabil vom vedea un lejer avans al finanţărilor în lei, în special pe termen scurt. Pentru finanţările pe termen lung clienţii vor continua să prefere, probabil, euro, spune Bunescu.  
 Referitor la finanţarea persoanelor fizice, Sorin Mititelu crede că volatilitatea mai ridicată a cursului de schimb, în anumite perioade ale anului, precum şi o tendinţă de creştere uşoară a dobânzii la sursele atrase de pe piaţa românească (cu precâdere la cele în valută), vor crea un efort suplimentar de plată din partea celor care au contractate credite în valută. Nevoia de protecţie, În astfel de perioade, va reprezenta o motivaţie din ce în ce mai puternică, pentru ca numărul celor care pot şi doresc să economisească, chiar şi sume mici, să fie În creştere.

Aurelian Dochia subliniază, la rândul său, că anul acesta ne vom confrunta cu această tendinţă în expansiune: atât la nivelul familiilor, cât şi al firmelor, va exista dorinţa de a fi redus cât mai mult gradul de îndatorare.
Pentru companii Şi IMM-uri, adaptarea la un nou mediu economic şi social devine condiţie de existenţă. Astfel, atenţia la detalii va fi mai evidentă decât a fost în perioada anterioară, spune MItitelu. Acesta precizează că fiecare leu consumat sau investit va conta mult mai mult decât a fost în trecutul apropiat. Astfel, eliminarea cheltuielilor nenecesare şi pregătirea cu atenţie a oricărei noi investiţii, fie ea cât de mică, devin subiect de interes general.
Totuşi, accesul la creditare, ca principală sursă de capital pentru creştere, continuă să fie redus. Dochia este de părere că IMM-urile vor avea costuri de finanţare mai ridicate decât până acum, dar şi băncile vor avea un cost ridicat de finanţare, chiar dacă BNR va scădea dobânda de politică monetară. În privinţa finanţării, sectorului privat, chiar dacă este un aspect important, băncile nu pot face miracole, nu pot aduce bani din aer. Doar BCE o poate face. Dacă nu va exista o intervenţie masivă a BCE în piaţă, dobânzile la împrumuturile de toate felurile vor continua să crească. 
Sorin Mititelu subliniază că eventuale programe guvernamentale, care să targeteze sute de mii de afaceri mici, şi nu 2.000-3.000 de companii, ar putea fi o soluţie.
Câştigători: meseriaşii şi oamenii bogaţi
Un efect benefic ar putea rezulta din faptul că, sub o presiune suplimentară provenită din eliberarea de forţă de muncă din domeniul instituţilor publice şi chiar al companiilor mari şi mijlocii, interesul pentru a începe noi afaceri va fi probabil în creştere. Este posibil să apară din nou meserii abandonate în perioada postdecembristă.
Activităţile tradiţionale lucrative din zona de servicii vor fi descoperite ca activităţi economice viabile, ce pot asigura un câştig similar sau chiar superior celor din activităţile salariale similare, precizează Mititelu.
 Tot el subliniază că, pentru clienţii din categoriile Affluent şi Private Banking, 2012, ca şi 2011, este anul în care se va înregistra o creştere a puterii de cumpărare, în principal datorită capacităţii de a plăti cash. Efectele crizei financiare nu sunt negative, dat fiind faptul că marea majoritate a celor ce au deţinut active financiare au preferat soluţiile conservatoare.

Citiţi şi: Opinie Mihai BOGZA: 2012, anul consolidărilor