Se taie din banii de sporuri și salarii. Bolojan a dat ordin pentru bugetari: Nu mai puteam continua așa

Guvernul Bolojan demarează operațiunea de recalibrare a sistemului de salarizare din sectorul public, prin plafonarea și eliminarea sporurilor suprapuse care au dus la creșteri salariale fără precedent în administrația centrală. Măsurile anunțate vizează nu doar ministerele, ci și companiile de stat, și marchează începutul unei schimbări de paradigmă, menită să aducă echilibru, performanță și predictibilitate într-un sistem bugetar care a devenit nefuncțional din cauza privilegiilor și a lipsei de criterii clare de evaluare. Reforma este contestată de o parte a Parlamentului, însă premierul susține că echitatea și meritocrația trebuie să devină norma în salarizarea de la stat.

Guvernul Bolojan taie masiv sporurile bugetarilor și începe resetarea salariilor din ministere

Premierul Ilie Bolojan anunță tranșant plafonarea și eliminarea așa-numitelor „sporuri în cascadă” din administrația centrală, după ani de creșteri salariale accelerate, necorelate cu performanța sau rezultatele reale. Într-un interviu la Digi24 cu Claudiu Pândaru, Bolojan a explicat de ce aceste măsuri nu mai puteau fi amânate și ce urmează pentru sistemul public de salarizare.

Reforma inițiată la vârful Guvernului vizează, potrivit premierului, o recalibrare a grilei salariale în ministere, acolo unde, în ultimii ani, anumite categorii de funcționari au ajuns să încaseze venituri nete peste nivelul miniștrilor, prin acumularea de sporuri acordate „în cascadă”, uneori fără justificare clară.

„Prin aceste măsuri am plafonat niște sporuri care se aplicau în cascadă”, a declarat Ilie Bolojan, punctând că problema era „scăpată de sub control în anumite instituții, în special la Ministerul Fondurilor Europene, unde «peste 2.000 de angajați și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene de 50%, apoi un spor de 45%, și peste acestea încă un spor de condiții vătămătoare de 15%»”.

Premierul a prezentat cifre concrete pentru a ilustra gravitatea situației: un funcționar de execuție ajunsese la un salariu net de 13.400 de lei, iar un director depășea 21.500 de lei, sume mult peste media pieței private sau chiar peste indemnizația unui ministru.

„Nu mai puteam continua așa. După această corecție, nu vor mai lua 13.400, ci 10.500 de lei net – adică oricum peste 2.000 de euro – și trebuie să-și facă datoria”, a precizat șeful Executivului.

Reforma, nu doar la nivel de ministere: corecții și în companiile de stat

Ilie Bolojan a clarificat că măsurile nu se opresc la cele patru ministere aflate acum în atenție, ci vor fi extinse și în companiile de stat și alte structuri bugetare unde sistemul de sporuri a dus la dezechilibre majore.

„În multe locuri, corectarea nu poate fi făcută de pe o zi pe alta”, a subliniat Bolojan, arătând că anumite contracte colective de muncă sau contracte de management blochează intervenția rapidă.

Cu toate acestea, premierul a dat asigurări că procesul de reformă a început și nu va fi oprit.

Rezistență din Parlament pune reforma la încercare

Explicând de ce nu au fost acceptate amendamentele venite din Parlament, premierul a fost categoric:

„Dacă acceptam toate amendamentele, în fapt, acest pachet nu mai trebuia adoptat. Toate se refereau la revenirea la excepțiile de dinainte, iar asta ar fi golit reforma de conținut”, a spus Bolojan.

În același interviu, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind filosofia noii salarizări în sistemul public în care performanța să fie centrală.

„Trebuie să readucem echilibrul în sistemul public și să punem performanța în centrul grilei de plată. Nu e firesc ca un funcționar dintr-un minister să câștige dublu față de colegii lui din alte structuri sau față de mediul privat”.