Angajații Caselor de Pensii, în prima linie la proteste
Lucrătorii din Casele de Pensii din toată țara au început marți dimineața proteste coordonate, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile de muncă și tăierile salariale anunțate.
Potrivit liderului Federației Naționale Solidaritatea Socială a Muncii, Ionuț Marinescu, acțiunile vor avea loc în fiecare dimineață, în intervalul 8:30 – 10:30, pe tot parcursul săptămânii.
Sindicaliștii atrag atenția asupra condițiilor improprii din instituții: birouri supraaglomerate, lipsa infrastructurii informatice și sedii neadaptate activităților specifice.
Marinescu susține că în multe birouri lucrează 10-12 persoane, în condițiile în care spațiul ar permite maxim 4-5. În plus, salariile angajaților din casele de pensii sunt printre cele mai mici din sistemul bugetar, ceea ce afectează motivarea și eficiența.
„Printre nemulţumiri se numără condiţiile de muncă ale lucrătorilor din Casele de Pensii şi tăierea veniturilor. Nu avem aplicaţii informatice, nu avem sedii, birouri. Într-un birou stau 10-12 persoane, faţă de maximum 4-5 persoane. Toată săptămâna aceasta suntem în proteste. Vrem să tragem un semnal de alarmă. La Casele de Pensii, salariile sunt printre cele mai mici din sistemul bugetar”, a menţionat Ionuţ Marinescu.
Sindicatul nu exclude greva generală dacă Guvernul nu răspunde revendicărilor în timp util.
Protest și la MIPE. Riscuri privind gestionarea fondurilor europene
Tot marți, și angajații Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au reluat protestele, nemulțumiți de efectele pachetului fiscal-bugetar asumat de Guvernul Bolojan în Parlament.
Sindicatul MIPE „Normalitate”, afiliat la Blocul Național Sindical, avertizează că măsurile de austeritate ar putea submina grav capacitatea administrativă a României de a gestiona fondurile europene.
Organizația sindicală a trimis o scrisoare către membri ai Comisiei Europene, semnalând impactul negativ pe care reducerea veniturilor îl are asupra personalului specializat. Angajații implicați în coordonarea și implementarea proiectelor europene ar putea pierde până la 15% din sporurile salariale actuale, în urma modificărilor legislative propuse.
Sindicatul cere menținerea actualului nivel de salarizare și crearea unui statut profesional distinct pentru această categorie de angajați. Această solicitare se bazează și pe angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede o reformă echitabilă a salarizării în administrația publică.
Măsurile de austeritate, miezul conflictului
Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, recent asumată de Guvernul Bolojan în Parlament, a fost catalizatorul nemulțumirii. Documentul prevede, printre altele, scăderea plafonului pentru majorarea salarială a angajaților implicați în proiecte finanțate din fonduri europene – de la 50% la 35%.
Reducerea este percepută ca o penalizare a celor care lucrează în domenii strategice, precum gestionarea fondurilor externe, cu impact direct asupra absorbției acestora. În plus, angajații reclamă lipsa unui dialog real și a unei evaluări obiective a contribuției lor la buna funcționare a administrației.
Măsurile de reducere a sporurilor și a veniturilor au fost deja criticate de mai multe categorii de angajați din sectorul public, ceea ce anunță un climat tensionat în perioada următoare.
Sindicatele cer Guvernului să revină asupra măsurilor propuse și să includă consultarea cu partenerii sociali în procesul legislativ. În caz contrar, avertizează că vor escalada aceste proteste și vor apela la toate formele legale de presiune, inclusiv greva generală.
