România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro din PNRR din cauza proiectelor întârziate
România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) din cauza proiectelor întârziate. Proiecte întârziate valorează 8 miliarde de euro, la care Comisia Europeană (CE) adaugă altele în valoare de 3,9 miliarde de euro, a anunțat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Potrivit spuselor sale, pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, Bruxelles-ul cere ca stadiul de implementare să fie de cel puţin 50%. Totuși, România are „un ritm lent” în care se fac aceste investiţii, a recunoscut el.
„În ceea ce priveşte riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce priveşte renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde avem investiţii cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare.
Comisia Europeană a evaluat că, în plus faţă de aceşti 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeaşi situaţie şi, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbţia grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru ţara noastră şi este obiectivul pe care îl urmărim imediat”, a afirmat el, vineri, într-o conferinţă de presă.
„Fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă”
Conform lui, absorbţia fondurilor europene puse la dispoziţia României prin PNRR va depinde de felul în care autorităţile europene vor face monitorizarea în timpul rămas până la data la care trebuie să fie implementat PNRR, respectiv 31 august 2026.
Acesta a avertizat că „fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă, astfel încât să reuşim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi să nu îi pierdem”.
„Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiţii ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiţie destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investiţiilor, din păcate, îl avem.
Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanţare încheiate 8,3 miliarde euro.
În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Programul „Anghel Saligny” ar putea fi finanțat prin PNRR
În prezent, Guvernul României consideră că a clarificat, din punct de vedere tehnic şi al respectării condiţiilor de eligibilitate, problema proiectelor de infrastructură de apă-canalizare demarate prin Programul „Anghel Saligny”, finanţat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre aceste să poată fi preluate pentru finanţare în PNRR.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene crede că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană. De asemenea, spune el, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte:
- actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport;
- transferul unei sume importante din bugetul de stat în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri europene;
„Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul «Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat oficialul român.
