Sistemul de pensii bulgar este structurat pe trei piloni. Primul pilon este cel public de asigurări sociale, finanțat prin contribuțiile angajaților și completat de bugetul de stat pentru acoperirea deficitului. Banii colectați lunar sunt transferați la Trezorerie și utilizați pentru plata pensiilor în luna următoare.
Sistemul de pensii din Bulgaria se află într-un moment critic înainte de trecerea la euro
Al doilea pilon constă în asigurarea publică obligatorie administrată privat, înființată în 2000. Persoanele asigurate contribuie cu 5% din venit, dintre care 2,4% este reținut de angajat și 2,6% de angajator. Contribuțiile sunt investite în fonduri gestionate de companii de asigurări private, menite să genereze randamente suplimentare și să ofere protecție în fața crizelor din sistemul public.
Al treilea pilon cuprinde schemele de pensii suplimentare voluntare, în care persoanele își aleg nivelul contribuțiilor și planurile de pensii. De asemenea, există fonduri profesionale pentru anumite ocupații, în care angajatorii contribuie cu o parte din venitul angajatului, adăugând un nivel suplimentar de protecție financiară, conform publicației Novinite.
Odată cu aderarea la zona euro, pensiile vor fi plătite în euro
Odată cu aderarea la zona euro, pensiile vor fi plătite în euro. În 2024, bugetul bulgar al asigurărilor sociale a avut cheltuieli de peste 24 de miliarde de leva, acoperind pensiile, prestațiile sociale și programele conexe, în timp ce veniturile din contribuții au fost puțin peste 12 miliarde de leva, generând un deficit de aproape 48%, compensat prin transferuri din bugetul de stat.
În 2024, Bulgaria avea aproximativ 2,2 milioane persoane asigurate și puțin peste 2 milioane pensionari, iar pensionarii și beneficiarii de prestații sociale reprezentau aproximativ 32% din populație, comparativ cu 35% persoane asigurate.
Comisia Europeană estimează că până în 2050, 26,5% din populația Bulgariei va avea peste 65 de ani, procent care va crește la 30,2% până în 2070. Aceste tendințe sunt comparabile cu cele din Croația (30% în 2050, 32,3% în 2070), Grecia (35,5% și 33%) și România (28,7% și 29,1%).
Cheltuielile cu pensiile au reprezentat 18,2% din PIB în 2022
Cheltuielile Bulgariei pentru pensii au reprezentat 18,2% din PIB în 2022 și se estimează că vor ajunge la 19,2% până în 2030, stabilizându-se în jur de 18,8% până în 2050. Croația are cifre similare, Grecia cheltuiește între 21% și 23% din PIB, iar România estimează o creștere la 18,8% până în 2050. Sistemul bulgar menține astfel o pondere relativ constantă în PIB pentru pensii.
Viitoarea trecere la euro va testa capacitatea Bulgariei de a gestiona presiunile demografice și fiscale. Sistemul ar putea necesita reforme, cum ar fi majorarea ratelor contribuțiilor la asigurările sociale sau modificarea prestațiilor de pensie, pentru a rămâne sustenabil pe termen lung.
Întrebarea esențială este dacă actuala structură poate satisface nevoile unei populații în curs de îmbătrânire sau dacă va fi necesară o revizuire cuprinzătoare pentru a asigura stabilitatea financiară pentru viitorii pensionari.
