Se schimbă complet bancnotele în Euro. S-a dat vot privind renunțarea la moneda națională. Cine va aplica

Președinta parlamentului bulgar a respins inițiativa președintelui Rumen Radev privind organizarea unui referendum pentru amânarea adoptării monedei euro. Decizia vine într-un moment în care Bulgaria țintește oficial aderarea la euro în 2026. Între timp, România continuă să fie în urmă, nereușind să îndeplinească nici în 2024 criteriile de convergență stabilite de Uniunea Europeană.

Rumen Radev vrea consultare populară, Parlamentul refuză

Luni, președintele bulgar, Rumen Radev, a lansat inițiativa unui referendum național în Bulgaria pe tema aderării la moneda unică europeană. Întrebarea propusă pentru consultarea populară a fost: „Sunteţi de acord ca Bulgaria să introducă moneda unică europeană euro în 2026?”

Această mișcare a fost imediat criticată de guvern, care a considerat-o o tentativă de sabotare a eforturilor oficiale de aderare la euro. Unul dintre miniștri a declarat că demersul președintelui vizează întârzierea sau blocarea procesului de tranziție către moneda unică.

Marți, președinta Adunării Naționale, Natalia Kiselova, a respins oficial propunerea președintelui, argumentând că aceasta nu respectă mai multe articole din Constituția Bulgariei, precum și tratatele europene relevante. Kiselova a făcut referire la decizii anterioare ale Curții Constituționale, care a respins o inițiativă similară, concluzionând că propunerea actuală nu îndeplinește condițiile legale necesare.

Bulgaria menține obiectivul: aderarea la euro în ianuarie 2026

Guvernul bulgar continuă să susțină tranziția la euro, cu o țintă oficială pentru ianuarie 2026, dată la care Bulgaria ar urma să devină membră cu drepturi depline a zonei euro. Implementarea acestui obiectiv este condiționată de confirmarea de către Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană că țara îndeplinește toate criteriile de convergență.

Moneda națională a Bulgariei, leva, este deja legată de euro printr-un curs fix în cadrul mecanismului ERM II. Analiștii economici consideră că trecerea la euro ar avea multiple beneficii:

• atragerea de investiții străine directe;

• îmbunătățirea ratingului de credit al țării;

• reducerea costurilor de finanțare a datoriei publice.

Cu toate acestea, există reticențe în rândul populației, mai ales din cauza îngrijorărilor privind o posibilă creștere a prețurilor. Astfel de efecte au fost semnalate în Croația, unde adoptarea euro în 2023 a fost urmată de scumpiri vizibile în unele sectoare.

România, blocată în fața zonei euro: probleme la toate capitolele-cheie

În contrast cu Bulgaria, România nu a îndeplinit nici în 2024 criteriile economice necesare pentru aderarea la euro. Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, principalele probleme rămân:

• inflația ridicată;

• deficitul bugetar peste limita admisă;

• instabilitatea financiară generală.

Deși România are obligația, ca stat membru al Uniunii Europene, să adopte moneda euro la un moment dat, nu există niciun calendar oficial angajant în acest sens.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara în toamna anului trecut că „Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă”.

România se află în prezent într-un grup de state membre UE care nu au adoptat moneda unică, deși sunt obligate prin tratatele europene să o facă, alături de:

• Cehia;

• Polonia;

• Ungaria;

• Suedia.

Dintre acestea, doar Bulgaria a înregistrat progrese consistente, conform standardelor europene.