UPDATE:

Ministrul de resort, Constantin Niţă, s-a întâlnit luni cu ministrul azer al Energiei, Natiq Aliyev, cu Vitaliy Baylarbayov, membru al board-ului AGRI, cu Rovnag Abdullayev, preşedintele SOCAR (compania petrolieră azeră de stat), cu Elshad Nassirov, vicepreşedintele SOCAR, şi cu Hamza Karimov, CEO SOCAR România.

'În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunităţile de cooperare economică în vederea creşterii nivelului schimburilor comerciale dintre cele două ţări, proiectul AGRI, oportunităţile de investiţii pe piaţa din România. De asemenea, a fost abordată problematica colaborării între companiile azere şi cele române, în vederea dezvoltării de proiecte comune la nivel internaţional', se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic, cele două părţi şi-au reiterat interesul pentru dezvoltarea proiectului AGRI. În prima jumătate a acestui an este aşteptată finalizarea studiului de fezabilitate, urmând că părţile implicate în proiect să ia o decizie pe baza datelor incluse în studiu, se mai precizează în comunicat.

'În cadrul întâlnirii, am discutat cu reprezentanţii azeri despre oportunităţile de colaborare între companiile din România şi cele din Azerbaidjan pe proiecte dezvoltate la nivel local şi internaţional. Expertiza şi experienţa specialiştilor români pot contribui la succesul oricărui proiect din domeniul energetic – electricitate, petrol & gaze, industrie. În acelaşi timp, am transmis părţii azere oportunitatea cooperării în sectorul petrochimiei', a adăugat Constantin Niţă.

 

Delegaţia azeră se află în România la invitaţia oficială a premierului Victor Ponta, pentru a discuta despre relaţiile economice bilaterale, se arată într-un comunicat remis presei.

Oficialii din Azerbaidjan vor avea o întrevedere cu prim-ministrul, Victor Ponta, privind cooperarea dintre cele două ţări. Delegaţia va mai discuta cu ministrul Economiei, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, dar şi cu preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu. În cadrul întrevederii cu ministrul Economiei, Constantin Niţă, cele mai importante subiecte sunt legate de perspectivele proiectului AGRI, oportunităţile de investiţii pe piaţa din România şi dezvoltarea proiectelor azero-române în domeniul economic. La întâlnire vor participa şi reprezentanţi ai unor companii româneşti şi vor fi abordate modalităţi de colaborare pe piaţa azeră de energie, dar şi pe alte pieţe externe.

"Europa are parte de numeroase provocări legate de diversificarea surselor de aprovizionare pentru asigurarea securităţii energetice, menţinerea competitivităţii industriei şi economiei şi dezvoltarea infrastructurii. Compania SOCAR are experienţă şi expertiză internaţională în dezvoltarea de proiecte majore, elemente ce pot contribui la îndeplinirea obiectivelor europene din domeniul energiei", precizează Rovnag Abdullayev, preşedinte SOCAR.

Potrivit lui Hamza Karimov, CEO SOCAR România, compania a devenit, într-un timp foarte scurt, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de energie. Compania a investit peste 50 de milioane de euro în România şi a creat mai mult de 320 de locuri de muncă. "Vă asigur că vom continua ritmul investiţiilor şi în perioada următoare. Am demonstrat că tradiţia produselor şi serviciilor azere este o garanţie a calităţii, iar clienţii români apreciază acest lucru", a precizat Hamza Karimov.

Delegaţia azeră este formată din Natiq Aliyev – ministrul Energiei, Rovnag Abdullayev – preşedintele companiei SOCAR, Elshad Nassirov – vicepreşedinte SOCAR, Murad Heydarov – consilierul preşedintelui SOCAR, Hamza Karimov – CEO SOCAR România, Vitaliy Baylarbayov – membru în bordul proiectului Agri şi Rauf Hasanov – consilier al ministrului Energiei.

AGRI, un proiect uitat în sertare

Capital.ro scria în urmă cu un an de zile că două proiecte care au menirea să ne reducă dependenţa de gazele ruseşti bat pasul pe loc de ani buni. Chiar dacă promisiuni există, dezamăgirile vor rămâne şi în anii următori. Cele două proiecte sunt Nabucco și AGRI. În cazul Nabucco, în vara anului trecut, eșecul a fost unul răsunător.

În cazul AGRI, deşi discuţiile au început mai târziu decât la Nabucco, se înregistrează întârzieri la finalizarea studiului de fezabilitate. Acesta trebuia să fie gata în noiembrie 2012, însă ministrul Niţă spune că abia în aprilie 2013 sunt aşteptate concluziile. scria capital.ro la începutul anului trecut.

În ceea ce priveşte investiţia necesară acestui proiect, reprezentanţii instituţiei susţin că valoarea nu se cunoaşte până la finalizarea studiului. În acest caz, mare parte din investiţii trebuie alocată construirii celor două terminale de lichefiere şi de regazeificare. Totuşi, autorităţile din Azerbaidjan au reconfirmat interesul pentru proiect, recunoscând totodată ca au existat unele probele. „Avem un agreement de cooperare în domeniul energetic, scopul fiind livrarea de gaze azere în România. A fost semnată Declaraţia de la Baku privind conducta Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI). Nu ştiu de ce, dar lucrurile au mers foarte greu. Au fost probleme cu finanţarea acestui proiect“, a explicat, anul trecut ministrul azer al Energiei, Natiq Aliyev.

Proiectul AGRI, considerat de autorităţile române cel mai ieftin pentru transportul gazelor naturale din Marea Caspică şi Asia Centrală către Europa, urmăreşte ruta Baku-Kulevi-Constanţa. Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până la Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG.

Proiectul ar putea costa 4 – 4,5 miliarde euro, la o capacitate de până în opt miliarde metri cubi de gaze naturale, iar construcţia lui ar putea fi finalizată într-un an sau doi de la realizarea studiului de fezabilitate.

Printre atuurile proiectului AGRI se regăsesc flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG, traseul mai scurt al gazelor azere spre piaţa europeană, realizarea interconectorului România – Ungaria (Arad-Szeged) şi, nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.

Ce a răspuns în primăvara anului trecut ministrul Constantin Niță la întrebările Capital:

1. În ce stadiu se află proiectul AGRI?

În prezent, proiectul se află în faza de finalizare a studiului de fezabilitate.

2. Care este termenul pentru finalizarea studiului de fezabilitate şi care este firma selectată pentru elaborarea acestuia?

Termenul estimat pentru finalizarea studiului de fezabilitate este luna aprilie 2013. Firma selectată, în urma licitaţiei internaţionale, pentru elaborarea studiului de fezabilitate care are ca obiectiv evaluarea viabilității din punct de vedere tehnic, financiar și economic a proiectului AGRI, este reprezentată de grupul britanic de inginerie în petrol și gaze PENSPEN Limited.

3. Cine face parte, în prezent, din compania de proiect şi care este structura acţionariatului?

Structura acţionariatului companiei de proiect este: SNGN Romgaz S.A. (România); Georgian Oil and Gas Corporation (Georgia); State Oil Company of Azerbaijan Republic (Republica Azerbaidjan); MVM (Ungaria). Fiecare acţionar deţine un număr egal de acţiuni, reprezentând 25% din capitalul social al companiei.

4. Care sunt principalele beneficii ale proiectului pentru România?

Este important ca România să îşi valorifice potenţialul în domeniul energetic, iar unul dintre obiectivele mele, ca Ministru delegat pentru Energie, este de a crea premisele pentru ca ţara noastră să devină un centru regional în domeniul energetic. În atingerea acestui obiectiv, un rol important îl au cele două mari proiecte de infrastructură – Nabucco West şi AGRI, care vor asigura accesul la sursele caspice de hidrocarburi.

Proiectul AGRI are o importanţă strategică pentru România în perspectiva diversificării surselor de aprovizionare pentru creşterea securităţii energetice. Având în vedere sursele de gaze naturale din regiunea Mării Caspice, AGRI reprezintă o alternativă la importurile din Rusia şi la tranzitul prin Ucraina. Astfel, prin realizarea acestui proiect poate fi asigurată o rezervă de gaze, din surse alternative, pe perioada anotimpului rece. Din punct de vedere regional, proiectul contribuie la dezvoltarea interconexiunilor sistemelor naţionale de transport de gaze cu ţările învecinate şi la integrarea acestora în reţeaua europeană de transport al gazelor naturale.

În acelaşi timp, trebuie menţionate importantele investiţii în infrastructură, care vor contribui la dezvoltarea zonei de pe coasta românească a Mării Negre, care va constitui locaţia terminalului de regazeificare.

5. Conform ultimelor declaraţii ale oficialilor azeri, Azerbaidjanul ar urma să acopere cea mai mare parte a investiţiei? La ce valoare s-ar putea ridica investiţiile din partea României?

Până la finalizarea studiului de fezabilitate nu se poate cunoaşte valoarea investiţiilor necesare implementării proiectului AGRI.

6. În ce an a fost iniţiat proiectul AGRI şi care era termenul (iniţial) de finalizare a lucrărilor?

În vederea concretizării iniţiativei AGRI, la data de 13 aprilie 2010, la Bucureşti, a fost semnat „Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul GNL şi al transportului acestora”, între Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, Ministerul Industriei şi Energiei din Republica Azerbaidjan şi Ministerul Energiei din Georgia. Actul Constitutiv al Companiei de Proiect AGRI a fost semnat la data de 14 septembrie 2010, la Baku.  În baza acestor documente, la data de 24 ianuarie 2011 a fost înregistrată la Registrul Comerţului, S.C. AGRI LNG PROJECT COMPANY SRL, cu sediul la Bucureşti.

Finalizarea studiului de fezabilitate era asteptată la sfârşitul anului 2012. În urma extinderii datei de finalizare, se estimează că rezultatele studiului de fezabilitate vor putea fi cunoscute în cursul lunii aprilie a.c.

7. Care au fost principalele motive care au dus la întârzierea/blocarea proiectului?

Întârzierea finalizării studiului de fezabilitate s-a datorat, în principal, numeroasele modificări survenite în domeniul energetic la nivel regional şi mondial,  ca urmare a necesităţii creşterii securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale pentru Europa, a diversificării surselor de  aprovizionare cu gaze pentru pieţele europene şi accesului la rezervele importante de gaze naturale din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu. În plus, trebuie luate în calcul deciziile importante anunţate deja sau aşteptate din partea Consorţiului Shah Deniz; modificările importante în ceea ce priveşte potenţialele surse de gaze naturale, prin luarea în considerare a exploatării resurselor din platforma continentală a Mării Negre sau potenţialele resurse obţinute prin valorificarea zăcămintelor exploatabile de gaze de şist şi nu numai. Toate aceste elemente au impus reconsiderarea tuturor factorilor care pot avea un impact semnificativ asupra proiectului AGRI.

 

Te-ar putea interesa și: