Dezbatere aprinsă pe tema noii legi a pensiilor private
Subiectul despre pensii private care stârnește tot mai multe controverse, se află din nou în centrul atenției. Discuțiile despre legea de plată a acestor pensii sunt criticate pentru lipsa unei abordări constructive, fiind nevoie, potrivit specialiștilor, de soluții clare și aplicabile.
George Moț a explicat într-o analiză publicată pe economedia.ro că modificările propuse trebuie să respecte dreptul pensionarilor de a decide singuri asupra banilor lor.
În viziunea sa, noua lege ar trebui să ofere posibilitatea ca beneficiarul să stabilească singur valoarea pensiei lunare și perioada de plată, cu respectarea unor limite minime.
De asemenea, profitul obținut din investiții ar trebui distribuit periodic, iar pensionarul să aleagă dacă îl încasează sau îl reinvestește pentru a majora plățile viitoare. Această flexibilitate ar evita situațiile în care sumele mici sunt împărțite în tranșe și mai mici, fără sens economic.
Critici privind actualul proiect legislativ
Una dintre cele mai controversate prevederi este Art. 60 alin. (4), care spune că pensia lunară va fi egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public.
Practic, indiferent de câți bani ai acumulat în contul tău de pensii private, suma lunară ar fi aceeași, decisă de guvern. Legătura dintre o investiție privată și indemnizația minimă socială este, spun experții, inexistentă.
George Moț consideră că această abordare seamănă cu o formă de „colectivizare” a banilor. În acest sistem, toți pensionarii ar primi aceeași rată lunară, singura diferență fiind durata plăților – mai lungă pentru cei cu conturi mai mari și mai scurtă pentru ceilalți.
În plus, nu există mecanisme clare pentru ca pensionarii să beneficieze direct de profitul obținut din investiții.
„Adică, indiferent de câți bani ai strâns în contul tău de pensii private, vei primi aceeași pensie. A cărei valoare este decisă nu de valoarea contului tău, nu de către rezultatele investiționale pe care le obține fondul, ci de… pixul guvernului.
Dacă vă întrebați ce legătură există între o investiție privată cu acumulare de capital și indemnizația socială minimă, răspunsul l-ați intuit deja: niciuna. Decât dacă vrei ca statul să îți controleze nu doar pensia publică, ci și pe cea privată. O prevedere dubioasă cu iz de colectivizare”, scrie el.
Lipsa accesului la profit este o problemă
O altă problemă semnalată este faptul că legea nu prevede modalități concrete de repartizare a profitului pe parcursul perioadei de plată.
În prezent, profitul ar putea fi acordat doar dacă statul decide să majoreze indemnizația socială minimă. Chiar și atunci, nu există garanții că va ajunge efectiv la pensionari, existând riscul ca acesta să fie inclus doar în ultima rată, pe care nu toți beneficiarii o vor prinde.
Această incertitudine ridică semne de întrebare asupra dreptului real al pensionarilor de a profita de rezultatele investițiilor. Legea actuală ignoră faptul că, potrivit actelor normative în vigoare (Legea 411/2004 și Legea 204/2006), banii din contul de pensii private sunt proprietatea deținatorului.
„Altă problemă este faptul că pensionarii nu vor avea dreptul să beneficieze de rezultatul investițional, adică de profitul obținut. Pentru că nu este prevăzută nicio modalitate de repartizare a profitului pe măsură ce acesta este realizat. Este un aspect pe care l-am sesizat autorităților de acum două luni de zile. Răspunsul: dacă decide statul să mărească indemnizația socială minimă, atunci se va repartiza și profitul.
De fapt, nu este o garanție că pensionarii vor beneficia de această repartizare a profitului, iar cel mai probabil tot profitul va fi repartizat în rata finală. Pentru cei care o vor apuca. De altfel, nici asta nu este clar din prevederile legii: profitul se acumulează și se plătește cu ocazia ultimei rate sau pur și simplu se prelungește perioada de plată pe măsură ce crește profitul?
Ce obțin pensionarii: nicio posibilitate de a decide în privința valorii pensiei lunare, cu toate că este vorba despre banii și investițiile lor personale. Să nu uităm că art. 48 din Legea 411/2004 și art. 78 din Legea 204/2006 prevăd faptul că banii din contul de pensie privată sunt proprietatea participanților la fondurile de pensii private. În plus pensionarii nu vor avea nicio posibilitate de a se putea bucura de indexarea pensiei lor cu valoarea profitului obținut. Decât dacă și când vrea statul”, mai spune Moț.
Propunerea de modificare a articolului 60
Pentru a corecta aceste probleme, George Moț propune eliminarea legăturii dintre pensia privată și indemnizația socială. În schimb, ar trebui stabilite doar o valoare minimă a ratei lunare și o perioadă minimă de plată.
Textul propus ar stabili:
- o plată lunară minimă de 500 de lei;
- o perioadă minimă de plată de 60 de luni;
- opțiunea de plată integrală pentru sumele mici;
- posibilitatea reducerii perioadei de plată, cu respectarea valorii minime de 500 de lei pe lună.
Astfel, pensionarii cu economii reduse ar putea încasa întreaga sumă imediat, iar cei cu conturi mai consistente și-ar putea personaliza planul de încasare.
Două variante pentru repartizarea profitului
În ceea ce privește profitul obținut din investiții, Moț propune două opțiuni clare: fie acesta se repartizează anual sub formă de plată directă, fie este folosit pentru majorarea plăților lunare rămase. Alegerea ar trebui să aparțină exclusiv pensionarului, nu statului.
Formularea sugerată în proiectul alternativ prevede:
- încasarea profitului obținut în anul anterior;
- includerea profitului în ratele viitoare, crescând proporțional valoarea acestora.
Mai mult, pensionarii ar putea modifica această opțiune o dată pe an, cu notificare cu 30 de zile înainte de aniversarea contractului de plată.
„În funcție de opțiunea aleasă de membrul fondului de plată, furnizorul de plată a pensiei private va efectua una următoarele acțiuni:
a) pentru membrii care au ales încasarea profitului obținut, furnizorul de plată va include în următoarea plată lunară ce succede aniversarea anuală a contractului de plată profitul obținut de fiecare membru în parte
b) pentru membrii care au ales includerea profitului în plățile lunare, furnizorul va proceda la creșterea plăților lunare viitoare cu valoarea profitului obținut împărțit la numărul de luni rămase de plată, prima rată lunară majorată fiind cea care succede aniversarea anuală a contractului de plată pentru fiecare membru în parte
Membrul poate depune gratuit o cerere de modificare a opțiunii de repartizare a profitului obținut o singură dată pe an, cu cel puțin 30 zile calendaristice anterior aniversării contractului de plată”, scrie economistul.
Beneficii ale unei legislații flexibile
Prin aceste modificări, pensionarii ar putea profita pe deplin de banii lor și ar avea libertatea să decidă asupra modului de utilizare a profitului. Această abordare ar asigura atât o protecție minimă a veniturilor, cât și adaptarea la nevoile individuale.
Criticii actualei forme a legii spun că păstrarea legăturii cu indemnizația socială și amânarea repartizării profitului echivalează cu un control excesiv al statului. În schimb, o legislație flexibilă ar stimula responsabilitatea individuală și ar respecta principiile economiei de piață.
Discuția se reduce, în esență, la o dilemă: se va merge pe varianta uniformizării plăților și a controlului statului sau pe varianta libertății de decizie pentru fiecare pensionar? Moț susține că doar a doua opțiune ar asigura un tratament echitabil și ar respecta dreptul de proprietate.
În lipsa unor modificări, legea ar putea duce la situații absurde, în care persoane cu economii consistente în pensii private primesc lunar aceeași sumă ca și cei care au acumulat mult mai puțin, fără a beneficia de profitul generat în timp.
