Arsenalul nuclear al Israelului este secretul cel mai prost păstrat în relațiile internaționale.

Din anii 1970, Israelul a menținut un factor de descurajare nucleară pentru a menține un echilibru de putere față de vecinii săi. Cu excepția unor momente îngrijorătoare din timpul războiului de Yom Kippur, guvernul israelian nu s-a gândit niciodată serios să utilizeze aceste arme, arată publicația NationalInterest.

Cel mai evident scenariu de a utiliza arme nucleare ar fi răspunsul la un atac nuclear străin. Sistemele de apărare anti-rachetă, de apărare antiaeriană și de atac ale Israelului sunt mult prea sofisticate pentru ne imagina ce altă țară ar putea gestiona un prim atac asupra statului evreu. În consecință, orice atacator va suporta rapid represalii masive.

Dacă o putere ostilă precum Iranul ar gîndi doar un astfel de atac, Israelul poate lua în calcul atacul nuclear preventiv. În cazul Iranului, planificatorii israelieni nu ar mai considera un atac convențional suficient de letal pentru a distruge sau a întârzia programul iranian.

În acest scenariu și în lipsa unei intervenții a SUA, Israelul ar putea decide să întreprindă un atac nuclear limitat împotriva instalațiilor iraniene.

Cel mai probabil, Israelul ar folosi rachetele balistice cu rază intermediară, Ierihon III. Israelul își va limita probabil atacurile la ținte legate de programul nuclear iranian și suficient de departe de zonele civile. Israelul ar putea viza alte facilități militare și baze de atac ale Teheranului.

Armele nucleare ar provoca mai multe daune decât orice atac convențional imaginabil și ar transmite un mesaj clar care i-ar putea surprinde chiar și pe iranieni.

Pe de altă parte, utilizarea activă de către israelieni a armelor nucleare ar spori interesul tuturor statelor din regiune de a-și dezvolta propriile arsenale nucleare.

De ce se teme cel mai mult Israelul

Una dintre cele mai mari preocupări ale Israelului e aceea că o putere nucleară (Iran, Pakistan sau Coreea de Nord) ar putea vinde o armă nucleară unei organizații neguvernamentale. Hamas, Hezbollah sau altă grupare teroristă ar fi mai greu de descurajat decât un stat național tradițional.

Chiar dacă o organizație teroristă nu ar folosi imediat arma împotriva unei ținte israeliene, ar putea obține concesii pe care Israelul nu ar fi dispus să le facă în mod normal.

Într-un astfel de scenariu, Israelul poate lua în calcul utilizarea armelor nucleare pentru a preveni un transfer sau pentru a distruge dispozitivul nuclear inamic după livrare.

Originile programului nuclear israelian rezidă în teama că statele arabe vor dezvolta un avantaj militar decisiv pe care ar duce la înfrângeri pe câmpul de luptă.

E puțin imposibil ca Israelul să recurgă mai întâi la armele nucleare într-un viitor conflict. Cea mai bună modalitate de a preveni acest lucru ar fi limitarea motivelor pentru care Israelul ar putea folosi aceste arme. Adică prevenirea proliferării armelor nucleare.