Se modifică buletinele în România! Anunț pentru cei care nu locuiesc la domiciliul din buletin

Vești de ultimă oră pentru români. O importantă lege urmează să fie modificată. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus marți,în dezbatere proiectul de lege care prevede verificarea domiciliului declarat în buletinele românilor.

În cursul zilei de marți, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat o dezbatere publică referitoare la proiectul de lege ce prevede, printre altele, ca personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.

Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, a oferit o serie de declarații în acest sens.

Potrivit acestuia, urmează să fie revizuit un articol din proiectul de lege care prevedea posibilitatea anulării cărţilor de identitate în anumite situaţii. Această decizie vine în contextul în care din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile care au participat la dezbaterea în legătură cu verificarea domiciliului declarat în buletinele românilor au semnalat nereguli.

„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu.

Cât ar urma să dureze procedura

În același timp, acesta a mai precizat că procedura ar urma să dureze cel puțin 60 de zile și presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura la care urmează să fie iniţiată.

„Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu, care a adăugat că nimeni nu îşi propune o evaluare a tuturor menţiunilor de adrese din România.

În ceea ce privește scopul noului proiect de lege, Cătălin Giulescu a menționat că proiectul își propune două elemente de intervenție. Mai exact, este vorba despre eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români.

De cealaltă parte, acesta a făcut referire la o serie de simplificări a procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.

„În a doua parte a acestui an va deveni operaţional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă şi avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic. Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări”, a spus Cătălin Giulescu.

Situația buletinelor din România

Directorul DEPABD a mai adăugat că toate aceste modificări au rolul de a pune în circulația în a doua parte a anului cărțile de identitate electronice la nivel naţional.

El a subliniat faptul că în România, se întâmplă de multe ori ca 1.000 de persoane să aibă un domiciliu în același loc.

„Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, a mai declarat Giulescu.

În ceea ce privește măsurile care vor fi luate de către autorități, Giulescu adaugă că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.

„Pe de altă parte, proiectul presupune o anumită intervenţie solicitată prin multiple petiţii de către cetăţeni, de regulă în momentul în care se realizează transferul de proprietate între foşti proprietari şi actuali proprietari. Foştii proprietari rămân să aibă domiciliul la adresă, urmând să preia pentru aceştia şi taxele pe care autorităţi locale le calculează numărul de persoane care figurează cu domiciliul la acea adresă”, a afirmat directorul DEPABD.

Referitor la noțiunea de domiciliu, acesta a menționat că este vorba despre ceva mai complex, care printre altele presupune un anumit nivel de contact între autoritatea publică şi cetăţean.

El a subliniat faptul că domiciliul nu trebuie să reprezinte neapărat locul unde o persoană locuiește.

„Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte”, a conchis Cătălin Giulescu.