Noua strategie fiscală, ce include creșterea TVA-ului, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, vine într-un moment de instabilitate politică și economică. Cu un PIB aproape stagnant, inflație ridicată și risc crescut de retrogradare a ratingului, România trebuie să își consolideze finanțele publice pentru a accesa fondurile europene vitale, în timp ce se confruntă cu presiunea tot mai mare a populației.
Presa internațională atrage atenția asupra situației României
Renumita publicație britanică Financial Times scrie că România se confruntă cu pericolul repetării crizei economice de acum peste un deceniu, în contextul introducerii unor măsuri dure de austeritate. Oficialii de la București încearcă să reducă un deficit bugetar record, în ciuda protestelor tot mai intense din partea populației.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, o primă rundă de creșteri de taxe și înghețări de cheltuieli a intrat în vigoare la 1 august, urmând ca alte două pachete de măsuri să fie aplicate până la sfârșitul anului. Aceste decizii vin într-un moment în care nemulțumirea publică este amplificată și de opoziția politică, în special din zona extremă dreapta.
„Cu toții suntem pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului. Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea atât a sustenabilității fiscale, cât și a echității”, a declarat ministrul Finanțelor pentru publicația străină.
Deficit bugetar record și măsuri dure
Datele oficiale arată că România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană și mult peste pragul de 3% impus de regulile blocului comunitar. Guvernul anterior a evitat adoptarea unor restricții înaintea alegerilor, iar acum actualul executiv este forțat să ia măsuri radicale.
Printre acestea se numără majorarea TVA standard de la 19% la 21%, creșterea accizelor și înghețarea oricăror măriri de salarii și pensii în sectorul public până în 2026. Alte reforme mai sensibile, precum reducerea pensiilor speciale, revizuirea guvernanței companiilor de stat și tăierea privilegiilor pentru foștii demnitari, nu au fost încă adoptate, conform Financial Times.
Lecțiile crizei din 2012
Financial Times reamintește că România a trecut printr-o perioadă similară în 2012, când măsurile de austeritate au dus la căderea Guvernului în mijlocul unor proteste masive. Situații comparabile au fost atunci în Grecia, Portugalia și Irlanda. De această dată, autoritățile încearcă să aplice reformele treptat, pentru a limita impactul social. Totuși, în această vară, sute de protestatari au ieșit pe străzile din București și alte orașe, cerând alegeri anticipate și contestând legitimitatea guvernului.
România se află într-o situație economică dificilă, cu agențiile de rating plasând țara la doar un pas de statutul de „junk” din cauza creșterii accelerate a datoriei și a inflației ridicate. Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru al anului, iar Banca Națională menține dobânda cheie la 6,5%, ceea ce limitează perspectivele de creștere.
Pe lângă problemele economice, scena politică este marcată de instabilitate. Coaliția de guvernare, formată în iunie după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan în alegerile repetate, se confruntă cu tensiuni interne și cu ascensiunea rapidă a partidului AUR, aflat în prezent pe primul loc în sondaje, cu aproximativ 40% din intențiile de vot.
Fondurile europene, miză crucială
Măsurile aflate încă în dezbatere, inclusiv reforma pensiilor și schimbarea guvernanței companiilor de stat, sunt esențiale pentru accesarea fondurilor de redresare post-pandemie ale Uniunii Europene. România riscă să piardă aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial, în condițiile în care până acum a accesat sub 10 miliarde de euro.
Guvernul promite accelerarea digitalizării serviciilor publice, îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea costurilor în domenii cheie precum energia și telecomunicațiile, însă recunoaște că multe dintre aceste reforme vor fi implementate abia spre finalul mandatului.
