Surse politice au declarat că proiectul pilot pe care autoritățile române îl vor face cu Comisia Europeană și cu instituțiile europene nu prevede niciun gard la frontieră.

Aceleași surse au mai spus că proiectul va fi unul de bune practici, pentru a arăta cum se cooperează și cum se protejează granițele externe.

Ele mai spun ”va fi un proiect de bune practici, care să poată să fie exportat şi către alte frontiere externe ale UE”.

Cu privire la Bulgaria, situația este puțin diferită deoarece țara are deja garduri cu Turcia și se află pe ruta de migrație. DE asemenea, e și o sursă de intrare către Uniunea Europeană.

UE promite mai mulți bani pentru poliția de frontieră, în timp ce se relansează dezbaterea privind gardurile de frontier

Liderii UE au convenit asupra unor fonduri „semnificative” pentru consolidarea camerelor de luat vederi și a personalului de la frontiere, dar nu vor depăși linia roșie a finanțării directe a construcției unui zid.

UE, care odată a respins în mare parte zidurile de frontieră ca fiind o soluție grosolană a lui Trump, promite să canalizeze fonduri „substanțiale” pentru gărzile de frontieră și echipamentele de supraveghere, în timp ce țările solicită din ce în ce mai mult ajutor pentru a-și plăti gardurile de frontieră.

Până în primele ore ale dimineții de vineri, liderii UE au făcut propuneri peste propuneri, toate încercând să oprească creșterea numărului de persoane care sosesc pe continent în afara canalelor legale. Unii au vrut ca Bruxelles-ul să ajute la plata gardurilor de la graniță. Alții au subliniat că trebuie să se pună accent pe returnarea solicitanților de azil respinși.

Cancelarul german Olaf Scholz a încercat la un moment dat să calmeze spiritele, potrivit unui oficial familiarizat cu discuția. A vrut UE să se transforme într-o fortăreață? Zidurile, pur și simplu, nu funcționează, a spus el, arătând spre granița dintre SUA și Mexic, unde o dezbatere zbuciumată despre un zid nu a redus numărul de treceri.

Cu toate acestea, în cele din urmă, Scholz și ceilalți lideri europeni au susținut metode mai stricte de control la frontierele UE – un indiciu al modului în care UE și-a înăsprit poziția pe această temă de la apogeul crizei refugiaților sirieni din 2015-2016.

Multe țări din UE au construit garduri la frontieră

Gardurile de frontieră, în special, au fost cândva anatema în mare parte din Europa, fiind tratate ca un instrument contondent, mai mult pentru spectacol decât pentru uz practic. Însă o coaliție tot mai mare de țări din UE a construit astfel de bariere, iar unele dintre ele doresc ca Bruxelles-ul să contribuie la finanțarea altora. Deși oficialii UE nu vor trece linia roșie în ceea ce privește finanțarea gardurilor, de obicei sunt de acord să finanțeze tehnologia de supraveghere și polițiștii de frontieră.

„Frontierele trebuie gestionate”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferința de presă de vineri dimineață. „Vom acționa pentru a ne consolida frontierele externe”.

În timp ce liderii UE se tot învârteau în jurul cozii, Austria a fost cea care a făcut presiuni pentru a obține mai multe resurse de frontieră de la Bruxelles. Țara s-a confruntat cu o creștere a numărului de migranți care sosesc prin Balcanii de Vest, trecând adesea din Serbia în Ungaria și apoi în Austria.

În cadrul summitului de joi, țara a obținut formularea preferată în declarația finală, care îndeamnă Comisia „să mobilizeze imediat fonduri și mijloace substanțiale ale UE” pentru a ajuta țările să își consolideze „capacitățile și infrastructura de protecție a frontierelor”. Declarația se referă în mod specific la „supraveghere, inclusiv supravegherea aeriană, și la echipamente”.

Cereri de finanțare pentru frontiere

După ce liderii s-au despărțit în jurul orei 3 dimineața, cancelarul austriac Karl Nehammer a lăudat rezultatul, care ar putea fi cel mai puternic limbaj al UE pe această temă.

„Comisia Europeană a fost acum de acord să ofere un sprijin substanțial”, a spus el, menționând că acest lucru înseamnă că o țară de frontieră a UE, cum ar fi Bulgaria, poate folosi acum banii Bruxelles-ului pentru personalul și vehiculele de frontieră, apoi să folosească banii proprii „pentru a consolida gardul de frontieră”.

În opinia lui Nehammer, acest lucru înseamnă că UE plătește de facto pentru gardurile de frontieră, chiar dacă spune că nu o face.

Bulgaria a fost un obiectiv deosebit pentru Austria. Aceasta dorește ca UE să contribuie la consolidarea gardului dintre această țară de frontieră a UE și Turcia, proiect pe care îl evaluează la 2 miliarde de euro. Însă Comisia a avertizat că nu mai are la dispoziție decât 3 miliarde de euro pentru toate proiectele legate de gard, potrivit mai multor diplomați.

Austria nu a fost singura țară care a cerut mai multă finanțare la frontieră. În ajunul summitului, un grup de țări, printre care Ungaria, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia și Grecia, au semnat o scrisoare prin care susțin măsuri mai stricte la frontieră. Această scrisoare a reluat o scrisoare similară din octombrie 2021, în care 12 state membre au cerut Comisiei Europene să permită ca banii UE să fie folosiți pentru barierele de frontieră.

Ursula von der Leyen, care se opune intrării UE în afacerea finanțării gardurilor, a declarat, după întâlnire, că liderii au fost de acord să folosească banii UE doar pentru infrastructură, cum ar fi camere, turnuri de supraveghere și vehicule.

Ea a ținut chiar să menționeze că un gard existent pe care UE dorea să îl reabiliteze „nu funcționează”, deoarece nu dispune de personal și echipamente de supraveghere adecvate. Efortul face parte dintr-o serie de „proiecte pilot” pe care șefa Comisiei Europene a declarat că UE le va lansa pentru a ilustra, printre altele, modul în care o frontieră ideală ar trata solicitanții de azil.

„Obiectivul principal este de a avea o frontieră funcțională, astfel încât să știm că, dacă cineva vine la graniță, există o procedură care ar trebui să fie aceeași la toate frontierele externe europene”, a spus ea, potrivit Politico.