Arsenie Boca urmează să fie canonizat pe 28 noiembrie, la Mănăstirea Prislop, locul care i-a fost casă duhovnicească și care, de decenii, atrage mii de pelerini veniți să se roage și să se reculeagă la mormântul său. Alegerea acestei date are o semnificație profundă, fiind chiar ziua în care părintele a trecut la cele veșnice, în anul 1989. Prin acest gest, Biserica Ortodoxă Română consfințește recunoașterea oficială a sfințeniei sale, confirmând credința pe care numeroși credincioși au mărturisit-o încă din timpul vieții sale.
Un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română
Canonizarea părintelui Arsenie Boca reprezintă un eveniment de o însemnătate majoră atât din punct de vedere spiritual, cât și istoric. Pentru Biserica Ortodoxă Română, această proclamare înseamnă o reafirmare a valorilor credinței, ale jertfei și ale dăruirii totale față de Dumnezeu. Pentru credincioși, înseamnă recunoașterea oficială a unui om care a fost considerat sfânt încă din timpul vieții sale, prin harul, înțelepciunea și puterea sa de a îndruma sufletele.
Anunțul oficial a fost făcut de Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, cu prilejul aniversării vârstei de 78 de ani. Ierarhul a vorbit despre importanța spirituală a momentului și despre rolul pe care părintele Arsenie l-a avut în renașterea duhovnicească a românilor, într-o perioadă marcată de suferință și prigoană religioasă.
Ce a spus Mitropolitul Ardealului despre canonizare
În cadrul ceremoniei religioase, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza a precizat că Arsenie Boca va fi canonizat alături de alți cincisprezece preoți mărturisitori, oameni care au suferit pentru credința lor în timpul regimului comunist. El a subliniat că acest an, dedicat Centenarului Marii Uniri, are o semnificație specială pentru Biserica și neamul românesc, întrucât aduce în lumină personalități care au contribuit la păstrarea spiritului și identității creștine.
„Am făcut proclamarea locală a canonizării Sfântului Serafim cel Răbdător la Sâmbăta de Sus. Vom face pe 28 noiembrie, la Mănăstirea Prislop, proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie, de la Prislop”, a declarat ierarhul în cuvântarea de la finalul slujbei.
El a amintit, totodată, și legătura duhovnicească dintre acești sfinți și marele teolog Dumitru Stăniloae, pe care l-a descris ca pe o „verigă simbolică” între marii mărturisitori ai credinței românești.
Ce înseamnă canonizarea părintelui Arsenie Boca
După proclamarea oficială, Arsenie Boca va fi trecut în calendarul ortodox cu roșu, sub numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Această includere reprezintă nu doar o recunoaștere a sfințeniei sale personale, ci și o reafirmare a valorilor care l-au călăuzit întreaga viață: iubirea față de oameni, puterea de a ierta și de a suferi pentru credință.
Figura sa duhovnicească a devenit, de-a lungul timpului, un simbol al speranței, al curajului și al credinței neclintite. Viața părintelui, marcată de ani grei de prigoană și detenție în perioada comunistă, a fost o mărturie vie a credinței în Dumnezeu, chiar și în fața celor mai mari suferințe.
Mănăstirea Prislop – centrul credinței vii
Astăzi, Mănăstirea Prislop este considerată unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România. Sute de mii de credincioși vin anual să se roage la mormântul părintelui Arsenie Boca, să ceară binecuvântare și alinare, sau pur și simplu să simtă pacea sufletească pe care acest loc o inspiră.
Prin canonizarea sa, Biserica Ortodoxă Română nu doar că omagiază viața și lucrarea unui mare duhovnic, ci oferă credincioșilor un model autentic de sfințenie și trăire creștină, un exemplu de putere spirituală care a dăinuit peste timp și generații.
Arsenie Boca devine astfel, în mod oficial, nu doar „Sfântul Ardealului”, cum l-au numit oamenii, ci un sfânt al întregii Românii, un simbol al renașterii credinței și al legăturii vii dintre Dumnezeu și poporul român.
