Câștig mediu de 5.900 lei, net
Astfel, poate fi observat că fondurile de pensii sunt cele mai eficiente dintre instrumentele des utilizate. Totuși, în acest sistem contribuie în mod obligatoriu peste 7,9 milioane de oameni.
Totodată, Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR) a publicat și un calcul concret, realizat pe cazul unui român care încasează salariul mediu pe economie și contribuie la Pilonul II încă de la început, în 2008, scrie studiifinanciare.ro.
„În cei 15 ani, suma contribuțiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferența o reprezintă un câștig mediu de 5.900 lei, net de toate comisioanele, mai mult decât dublu față de actualizarea contribuțiilor brute doar cu inflația și net superior acumulării prin depozite bancare sau cumpărarea monedei euro”, a transmis APAPR.
Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16%
Pe întreaga sa durată de funcționare, din 20 mai 2008 și până în 31 decembrie 2022, Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16%. Comparativ, rata medie anuală a inflației a înregistrat o valoare de 4,19% în aceeași perioadă.
În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăți în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanți și beneficiari, conform datelor înregistrate de APAPR.
La finalul anului 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde ron, record istoric pentru sistem, în condițiile în care și contribuția medie a atins maxime istorice.
În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuții brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferența dintre activele nete la zi și contribuțiile brute, ajustate cu plățile deja realizate, o reprezintă un câștig în beneficiul participanților de 18,5 miliarde lei, net de toate comisioanele percepute de administratori.
Preţurile titlurilor de stat româneşti au pierdut aproape 12% în prima jumătate a lui 2022
De asemenea, datele publicate de Bloomberg arată că preţurile titlurilor de stat româneşti au pierdut aproape 12% în prima jumătate a lui 2022, cotaţiile revenind treptat pe finalul anului, rezultatul anual fiind -2,7%. Scăderea valorii titlurilor de stat este cauzată de majorarea inflaţiei şi a dobânzilor şi este mai degrabă conjuncturală, întrucât toate titlurile de stat revin la preţul de emisiune în momentul maturizării.
Potrivit datelor publicate de Bursa de la Bucureşti, indicele BET-XT-TR a scăzut cu aproape 20% în perioada ianuarie 2022 – martie 2022, pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina, crizei energetice şi temerilor de recesiune globală.
