Se dă lege în România. Este vestea pe care o așteptau milioane de români

Persoanele neasigurate vor beneficia de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal

Persoanele care nu pot confirma calitatea de asigurat au dreptul la un pachet minim de servicii medicale, la prescrierea şi eliberarea de medicamente contraceptive hormonale şi la alocaţia de hrană, conform unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă propus de Ministerul Sănătăţii. Cheltuielile pentru serviciile medicale pentru aceste persoane se includ şi în alocaţia de hrană. Proiectul de lege stipulează că persoanele asigurate pot accesa servicii de fizioterapie cu sau fără contribuţie personală, în conformitate cu contractul-cadru şi normele sale de aplicare.

„Asiguraţii beneficiază de activităţi de fizioterapie, stabilite în condiţiile art. 25 din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, pe baza recomandărilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare”, se arată în proiectul respectiv.

Medicii care ocupă funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, altor ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, structurilor deconcentrate ale Ministerului Sănătății, CNAS, caselor județene de asigurări de sănătate din municipiul București, patronatelor și sindicatelor profesionale, precum și oricăror alte funcții publice, nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România, la nivel național sau teritorial. Excepție fac medicii care ocupă funcții de conducere în cadrul Universităților de Medicină și Farmacie și al Facultăților de Medicină din alte universități.

Conform ghidurilor de practică medicală aprobate de Ministerul Sănătății, pentru investigațiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu necesare monitorizării pacienților cu afecțiuni oncologice, diabet zaharat, boli rare, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice, boală renală cronică, sumele alocate de casele de asigurări de sănătate vor fi suplimentate prin acte adiționale, după încheierea lunii în care au fost efectuate aceste investigații.

În plus, se propune instituirea campaniei „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum”. Va fi organizată în fiecare an cu o săptămână înainte de 1 octombrie – Ziua Europeană de Combatere a Depresiei. Aceasta face parte din programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate.

Ce este depresia post-partum?

Nașterea unui copil poate genera o gamă variată de emoții, de la bucurie până la teamă. În unele cazuri, poate apărea o stare de depresie. Multe mame experimentează o tristețe temporară, cunoscută sub numele de „baby blues”, după naștere, o reacție emoțională normală ce apare în primele zile, manifestându-se prin plâns nejustificat și schimbări rapide de dispoziție. Această stare dispare în mod obișnuit în maxim trei săptămâni.

Unele mame pot suferi de o formă mai severă și de durată mai lungă de depresie, denumită depresia postpartum. În cazuri rare, poate apărea o formă extremă de depresie cunoscută sub numele de psihoza postpartum. Depresia postpartum nu este slăbiciunea mamei, ci mai degrabă o complicație a perioadei postnatale.

În comparație cu „baby blues”, simptomele depresiei postpartum sunt mai intense și persistă mai mult timp, putând afecta capacitatea de a te îngriji de copil și de a desfășura activități zilnice: