Scăderea leului – semn de turbulenţe economice?

După ce în luna iulie leul a înregistrat un nivel maxim în raport cu moneda europeană, de atunci s-a depreiat simţitor: aproximativ 8% în opt săptămâni.

Desigur, din 2004, leul s-a apreciat cu 20% faţă de euro, astfel încât această depreciere ar putea fi calificată drept o corecţie minoră. Există însă indicii că leul va scădea în continuare, ceea ce ar putea avea efecte negative pentru economia României.

Dacă prima depreciere a cursului a avut loc în august

După ce în luna iulie leul a înregistrat un nivel maxim în raport cu moneda europeană, de atunci s-a depreiat simţitor: aproximativ 8% în opt săptămâni.

Desigur, din 2004, leul s-a apreciat cu 20% faţă de euro, astfel încât această depreciere ar putea fi calificată drept o corecţie minoră. Există însă indicii că leul va scădea în continuare, ceea ce ar putea avea efecte negative pentru economia României.

Dacă prima depreciere a cursului a avut loc în august, în contextul evitării pe plan mondial a monedelor de pe pieţele emergente, din septembrie, leul a manifestat o dinamică descendentă proprie. S-a detaşat astfel de celelalte monede regionale, întrerupând tendinţa ascendentă în raport cu euro, existentă de mai mulţi ani. Aceasta constituie o evoluţie importantă, pentru care există raţiuni economice solide, putând anticipa turbulenţe economice. În special, deficitul balanţei de plăţi a României creează îngrijorare, deoarece, potrivit estimărilor Raiffeisen Research pentru 2007, acesta va creşte la aproximativ 14% din PIB, dublându-se astfel în raport cu anul 2006. Pentru a finanţa acest deficit, este nevoie de o creştere a afluxurilor de capital străin. Mediul internaţional este totuşi caracterizat de limitarea creditelor şi evitarea riscului. Se adaugă inflaţia din nou în creştere, care îi dezorientează şi mai mult pe investitorii străini, putând genera rezerve din partea acestora. Fixarea multor preţuri la servicii în euro şi dolari a avut până acum efecte pozitive asupra inflaţiei, atâta timp cât leul era în creştere. Acum, s-ar putea înregistra un efect opus, care să conducă la o creştere suplimentară a inflaţiei.

În fine, nu trebuie să subestimăm riscul unui exod de capital al investitorilor străini din investiţiile de capital româneşti, în cazul în care leul înregistrează în continuare deprecieri.

De câteva luni, Raiffeisen Capital Management a subevaluat obligaţiunile româneşti în fondurile din Europa de Est. Managerii fondurilor iau în calcul în continuare un potenţial descendent pentru moneda românească.
În contextul dependenţei ridicate a României faţă de capitalul internaţional, leul ar trebui să fie urmărit atent în această perioadă – poate funcţiona ca un indicator de avertizare timpurie.

Gerhard Aigner, general manager, Raiffeisen Capital Management, Viena