Schimbari de suprafata la impozitul pe venit

Schimbarea pe care Codul fiscal o va aduce incepand de anul viitor in impozitarea veniturilor persoanelor fizice nu poate fi numita reforma. Ideea schimbarii radicale, prin introducerea unei cote unice de impunere, cu care ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a cochetat in declaratii si anul trecut si anul acesta, a fost abandonata pentru a doua oara. Aceasta, cu toate ca o astfel de masura s-a dovedit benefica atat pentru incasarile la buget, cat si pentru atragerea investitiilor straine in m

Schimbarea pe care Codul fiscal o va aduce incepand de anul viitor in impozitarea veniturilor persoanelor fizice nu poate fi numita reforma. Ideea schimbarii radicale, prin introducerea unei cote unice de impunere, cu care ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a cochetat in declaratii si anul trecut si anul acesta, a fost abandonata pentru a doua oara. Aceasta, cu toate ca o astfel de masura s-a dovedit benefica atat pentru incasarile la buget, cat si pentru atragerea investitiilor straine in mai multe state din regiune. Romania a preferat varianta mentinerii actualului sistem de impozitare progresiva, fiind redus numai numarul de cote (trei in loc de cinci) aplicate la transe de venit. In plus, cota minima (18% in momentul de fata), folosita in cazul celor mai mici venituri, va fi redusa la 14% sau 16%. Cat priveste cota maxima, de 40%, aceasta va ramane neschimbata, Guvernul considerand ca cei bogati trebuie sa poarte in continuare greul poverii fiscale.In mod paradoxal, actualul sistem de impozitare progresiva a veniturilor nu reuseste, pe ansamblu, sa adune mai mult de la cei mai bogati. „In actualul sistem, grosul platilor la buget vine tot de la salariile medii, in conditiile in care veniturile mari sunt stimulate sa se mute pe canale mai putin taxate”, spune Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR). Cel mai recent studiu SAR arata ca, in conditiile fiscalitatii impovaratoare, proportia salariilor mici a urcat, iar a celor mari a scazut in 2002 fata de 2001, cu toate ca a fost o perioada de crestere economica. Din impozitul pe venitul global (IVG), cea mai mare parte (circa 12.000 de miliarde de lei) provine de la persoanele cu salarii mai mici de 20 de milioane de lei, in timp ce de la salariatii care castiga peste 20 de milioane de lei lunar nu s-au strans decat in jur de 7.000 de miliarde de lei. Chiar mai putin (sub 2.000 de miliarde de lei) a adunat bugetul de la liber profesionisti, cu toate ca numarul acestora este de aproape trei ori mai mare decat al salariatilor cu castiguri lunare cuprinse intre 10 si 20 de milioane de lei. O suma asemanatoare a fost adusa la buget de intreprinzatorii care au platit impozitul pe dividende (5% pentru persoane fizice).Prejudiciile pentru bugetul de stat nu provin doar din migrarea veniturilor mari catre zone mai putin taxate. Sistemul s-a dovedit a fi extrem de costisitor. Chiar din al doilea an de aplicare, bilantul sistemului IVG a trecut „pe minus”. Astfel, daca in 2001 regularizarile la globalizare au stabilit o diferenta de 372,4 miliarde de lei in favoarea bugetului de stat, in 2002 Finantele aveau de returnat contribuabililor nu mai putin de 701,5 miliarde de lei. La aceasta suma s-au adaugat costurile de administrare, estimate la inca 800 de miliarde de lei, in conditiile in care sistemul presupune cheltuieli mari cu formularele de impunere. Pentru anul in curs, numarul contribuabililor a crescut (la circa 3,5 milioane, de la 2,9 milioane), fiind de asteptat ca si costurile de administrare sa se majoreze in consecinta.