Saracia limiteaza productia si serviciile

Doua studii, elaborate dupa principii diferite, unul conceput ca un sondaj de opinie care si-a propus sa masoare starea de spirit a populatiei Romaniei, iar cel de-al doilea fiind o lucrare stiintifica realizata sub egida Institutului National de Statistica si Studii Economice – INSSE, confirma deteriorarea nivelului de trai. Sondajul de opinie din mai 2001, realizat de institutele Metro Media Transilvania si Centrul de Sociologie Urbana, la comanda Fundatiei pentru o Societate Deschisa indica o

Doua studii, elaborate dupa principii diferite, unul conceput ca un sondaj de opinie care si-a propus sa masoare starea de spirit a populatiei Romaniei, iar cel de-al doilea fiind o lucrare stiintifica realizata sub egida Institutului National de Statistica si Studii Economice – INSSE, confirma deteriorarea nivelului de trai. Sondajul de opinie din mai 2001, realizat de institutele Metro Media Transilvania si Centrul de Sociologie Urbana, la comanda Fundatiei pentru o Societate Deschisa indica o scadere semnificativa a subiectilor care s-au declarat multumiti de felul in care traiesc, in perioada octombrie 1996 – mai 2001. Astfel, daca in 1996 se declarau destul de multumiti 40% dintre cei intervievati, in 2001 procentul scade la 25%, aproape egal cu cei care se declara ca nu sunt deloc multumiti de felul in care traiesc (23%).
Propria situatie economica este perceputa in degradare continua, incepand din 1989. Astfel, daca 26% dintre persoanele intrebate considera ca pana in 1989 aveau o situatie economica foarte buna, in prezent doar 5% afirma acest lucru. Iar grupa celor carora li s-a diminuat nivelul de trai este in continua crestere, 32% afirmand ca traiesc rau si foarte rau.
Barometrul de opinie publica prezinta date care sunt corelate cu rezultatele Anchetei Bugetelor de Familie, desfasurata in perioada mai – octombrie 2000. Veniturile totale ale gospodariilor sunt in medie de 3.397.400 lei lunar pe gospodarie si de 1.179.600 lei lunar pe persoana. Nivelul scazut al veniturilor, comparativ cu salariul mediu pe economie este dat de procentul mare al gospodariilor din mediul rural lipsite de venituri banesti. Veniturile din natura au o pondere foarte mare din cauza consumului de produse agroalimentare din resurse proprii: 20,6%, asa-numitul autoconsum. Gospodaria taraneasca produce aproape exclusiv pentru satisfacerea propriilor nevoi, doar o mica parte din produsele agroalimentare fiind destinate comercializarii. Economia de subzistenta, caracteristica mediului rural, este evidentiata si de ponderea scazuta a veniturilor banesti din agricultura, care reprezinta doar 5,8% din veniturile totale, in conditiile in care mai mult de trei sferturi din terenurile agricole se afla in proprietate privata, iar populatia care lucreaza in agricultura reprezinta aproape 40% din populatia ocupata. Ponderea persoanelor care lucreaza in agricultura se mentine practic constanta din 1990, reducerea productiei industriale impunand trecerea in somaj a unui mare numar de fosti angajati.
Jumatate dintre familii mananca pe datorie
In cadrul barometrului de opinie, 37% dintre cei intervievati au declarat ca veniturile familiei ajung numai pentru strictul necesar, in timp ce un numar aproape egal (36%) afirma ca nu isi pot permite nici macar strictul necesar. Insumate, cele doua valori arata ca aproape trei sferturi din populatia tarii traieste la limita de subzistenta. Ancheta desfasurata pe un esantion reprezentativ la nivel national releva date sensibil egale. Astfel, doar 7,6% din totalul gospodariilor si-au permis sa realizeze economii, in timp ce 45% s-au incadrat strict cu cheltuielile la nivelul veniturilor. Aproape o jumatate a fost nevoita sa recurga la propriile economii sau sa se imprumute pentru a face fata cheltuielilor. Pe ansamblul esantionului, economiile se cifreaza, in medie, numai la 16.400 lei pe gospodarie, ceea ce inseamna 0,5% din veniturile totale. In mediul urban se inregistreaza in medie economii care reprezinta 0,03% din venituri, iar in mediul rural economiile reprezinta 1,3% din venituri.
Nivelul scazut al veniturilor, structura cheltuielilor unei gospodarii sunt departe de a face din Romania o piata de consum care sa sustina o crestere a productiei industriale sau a ofertei de servicii. De exemplu, in medie, anul trecut, o persoana a cheltuit lunar 71.611 lei pentru imbracaminte si incaltaminte, echivalentul unui tricou ieftin. In aceste conditii, este explicabila orientarea societatilor comerciale spre export, piata interna fiind dimensionata doar pentru mici ateliere. Daca pentru industria usoara comertul in sistem lohn este rentabil, generand profituri acceptabile, pentru producatorii de bunuri de folosinta indelungata pierderea clientilor autohtoni este similara cu falimentul, putine societati din acest domeniu putand livra calitatea ceruta pe pietele occidentale. Dotarea, mobilarea si reparatiile necesare unei locuinte au insumat tot in cursul anului trecut, in medie, 108.192 lei/luna. Cum veniturile sunt, de fapt, puternic polarizate, la fel ca si cheltuielile, o mare parte din cerere a fost satisfacuta de produsele importate, al caror pret, chiar daca este mai mare decat al celor fabricate in tara, este accesibil unei categorii restranse de romani, dar care detin o pondere importanta in totalul cheltuielilor. In schimb, ponderea mare a cheltuielilor pentru consumul alimentar, 52% din total, favorizeaza dezvoltarea industriei alimentare, sector care a atras si mari producatori internationali care si-au deschis fabrici in Romania. Un alt sector deosebit de important, care beneficiaza de conditii naturale de exceptie, dar care nu este exploatat, il reprezinta turismul. Si aici, singura sansa pentru cresterea incasarilor este reprezentat de turistii straini. Motivul principal pentru care, in ultimele 12 luni, romanii nu au reusit sa se bucure de vacante fiind cel financiar. Numai una din opt persoane a efectuat, in perioada iunie 1999 – mai 2000, un mini-concediu care sa includa patru zile consecutive de cazare. Dintre acestea, circa doua treimi sunt tineri de pana in 35 ani, proportie inversa cu tarile dezvoltate economic, unde pensionarii sunt cei care calatoresc cel mai mult.