guvernamentale din ultimii ani. Unele din cladirile de pe lista nu sunt nici macar incepute, iar multe din cele inaugurate cu surle si trambite in 2003 si 2004 au probleme cu ploaia, utilitatile sau sunt, pur si simplu, inutile.Masina cu numere de Bucuresti opreste langa doi tarani care incarca niste fan intr-o caruta. „Nu va suparati, cum ajungem la sala de sport?“. Cei doi se uita la noi cu priviri nedumerite: „Dom’le, sa nu fie o greseala… Sala de sport la noi? N-am auzit de asa ceva!“ Intr-adevar, desi apare pe lista celor 436 de sali de sport ce ar trebui construite prin programul guvernamental demarat in urma cu patru ani, in comuna calaraseana Dragalina nici urma de asemenea constructie. In asa-zisul parc, trecut ca viitor amplasament al salii, pasc linistiti cativa cai si vreo doua vaci. Viceprimarul Florian Budu e insa optimist: „Saptamina trecuta au venit de la Compania Nationala de Investitii si ne-au anuntat ca s-a modificat ceva in proiect. O sa fie mai mare sala.“In acelasi judet, la Lehliu Gara, sala e gata, dar, pentru ca nu sunt bani la bugetul local, nu are curent electric, gaze si apa. La Amara, in Ialomita, sala exista, de asemenea, dar nu langa scoala, ci la vreo 1,5 kilometri mai incolo, aproape in camp. „Nu e convenabil pentru procesul de invatamint. E greu sa deplasezi elevii in timpul orelor. Noi preferam reabilitarea salii existente“, spune directorul scolii, Atanasie Marinescu. Cand ajungem la Cazanesti, la vreo 30 de kilometri de la Slobozia spre Urziceni, desi pe usa scrie ca trebuia sa aiba ora clasa a V-a A, sala e goala si nici in curtea liceului nu se zareste tipenie de elev. La Chiajna, langa Bucuresti, sala nu e nici gata si nici langa scoala, ci la peste un kilometru distanta. Cat despre sala din Chitila, nimeni nu pare s-o fi vazut vreodata. Dupa ce o cautam aproape o ora pe strazi ingropate sub un strat gros de noroi, ne dam batuti. Si pornim spre cartierul bucurestean 16 Februarie. Pe lista scrie ca pe strada Dunei nr. 1, la Scoala nr. 183, ar trebui sa gasim o sala de sport nou-nouta. Constructia nici macar nu a inceput. Vreo doi kilometri mai incolo, pe strada Lainici, dam in sfarsit de o sala terminata. „De vreo doua luni e functionala. La inceput, mai picura din acoperis, iar sistemul de deschidere a geamurilor de aerisire s-a defectat imediat. In plus, constructorii ne-au distrus terenul bituminat de handbal si una de aleile de acces in curte“, spune directoarea, Cristina Miinea.La Mihailesti, in Giurgiu, gasim singurul director total multumit. „Datorita salii, echipa noastra de handbal fete a ajuns in primele opt din tara“, spune Victor Bogdan. Totusi, primul gand care ne vine in minte cand vedem unitatea de invatamant e ca banii ar fi prins mult mai bine pentru renovare si dotarea cu incalzire centrala si grupuri sanitare. Lucrurile se schimba radical la Scoala nr. 139 din cartierul Rahova. „Inca ploua in ea, suprafata de joc e subtire si dura, iar racordul la reteaua de gaze a fost facut de-abia in martie. Pana atunci, am folosit-o asa, fara incalzire si apa“, povesteste directoarea Maria Ionescu.De altfel, situatii de acest gen se intalnesc pe tot cuprinsul Romaniei. Din 81 de sali din toata tara (un esantion reprezentativ, asadar) despre care am reusit sa strangem informatii, 43, adica mai mult de jumatate, au probleme. Ploaia pare a fi unul dintre cei mai mari adversari ai sportului scolar, avand in vedere cele 11 cazuri despre care am aflat. Alte opt sali (adica una din zece!) sunt inca in constructie sau nici macar nu au fost incepute, sase au dificultati cu asigurarea utilitatilor, cinci sunt amplasate prea departe de scoala pe care ar trebui sa o deserveasca, iar 14 au intampinat diverse probleme, mergand de la suprafata de joc inadecvata la existenta a doua sali pe o raza de 100 de metri sau la „confiscarea“ salii de rudele auto-ritatilor locale.De exemplu, la Vladeni, in Botosani, apa se infiltreaza prin acoperis, afectand peretii si pardoseala, in timp ce la Sacele si Bran, pe langa precipitatii, beneficiarii s-au confruntat si cu un sistem de canalizare prost realizat. Tot ploaia a distrus si pardoseala din sala de sport a liceului „Petrache Triscu“ din Craiova. Danut Anghel, directorul liceului, spune ca sala este „o gluma proasta, proiectata si construita alandala“. In acelasi timp, doua din salile din judetul Brasov (din Predeal si Zarnesti) nu au fost inca ridicate, din cauza unor litigii privind terenurile.In orasul vasluian Negresti oamenii spun ca fiul viceprimarului PNL foloseste sala de sport dupa cum are chef, in timp ce purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Iasi, Sebastian Tataru, s-a declarat de acord cu initiativa unor primari de comune de a folosi salile pentru nunti, botezuri si discoteci, „cu conditia ca banii obtinuti sa fie folositi pentru dotarea si intretinerea salilor“. Acesta pare a fi si scopul principal al salii din Tomesti, Timis, care se afla la doi kilometri de scoala, dincolo de o padure, dar foarte aproape de un popas turistic des vizitat de liderii locali ai PSD.In ciuda acestor dovezi, Compania Nationala de Investitii (CNI) sustine ca doar 21 de sali mai trebuie finalizate, restul de 415 fiind toate gata si functionale. Cifrele se bat cap in cap cu realitatea din teren. In plus, reprezentantii CNI refuza in mod suspect sa spuna care sunt locatiile salilor neterminate inca, probabil pentru a ne impiedica sa descoperim ca numarul celor terminate este mai mic decat cel raportat, poate chiar sub 400. Si sa nu-l contrazica cumva pe fostul premier. Care spunea, la inaugurarea salii cu numarul 402: „Ma bucur ca am reusit sa construim aceste peste 400 de sali. Copiii nostri trebuie sa fie nu doar muncitori, nu doar performanti la invatatura, ci trebuie sa fie sanatosi“.
PE CE S-AU DUS BANII CONTRIBUABILILOR
• Initial, CNI uma sa realizeze 446 de sali de sport scolare. Pe lista au ramas 436, iar autoritatile spun ca 415 din ele, in care s-au investit aproape 170 de milioane de euro, ar fi complet functionale.
• Ploua sau a plouat in cel putin 11 din cele 81 despre care avem informatii. Specialistii spun ca acest lucru este mai degraba imputabil proiectantului decat constructorilor.
• Sistemul de aerisire e ineficient, deoarece, in unele cazuri, geamurile au fost pozitionate doar pe o singura parte a cladirii.
• Pe pereti se formeaza condens, care poate afecta structura metalica.
• Salile au 40X20 metri, ceea ce le face, potrivit lui Cristian Gatu, presedintele Federatiei Romane de Handbal, neomologabile pentru competitii internationale de handbal.
• Nici alte meciuri „serioase“ nu pot avea loc, deoarece nu e loc nici pentru public, nici pentru bancile tehnice.
• Si acustica salilor a fost reclamata de unii profesori. Se pare ca orele de sport se transforma intr-un adevarat vacarm, fara ca elevii sa-si forteze corzile vocale.
