Salariul minim european. Sute de mii de români iau bani în plus pe card. Ordin oficial din 1 ianuarie

După promulgarea legii privind salariul minim european, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, subliniază importanța acestei măsuri în contextul reducerii sărăciei în muncă și protejării puterii de cumpărare. Legea stabilește un mecanism bazat pe indicatori economici relevanți, care să sprijine veniturile lucrătorilor din România.

Legea care transpune Directiva UE privind salariile minime adecvate a fost promulgată miercuri de președintele Klaus Iohannis. Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, aceasta are scopul de a reduce sărăcia în muncă și de a proteja puterea de cumpărare a populației. Actul normativ garantează creșterea salariilor mici printr-un mecanism economic bazat pe productivitate, salariul mediu și puterea de cumpărare a populației.

Un nou mecanism pentru salariul minim european

Legea privind salariul minim european a fost promulgată recent, iar aceasta aduce o serie de schimbări importante pentru lucrătorii din România.

Salariul minim brut va crește la cel puțin 4.100 de lei de la începutul anului viitor, echivalent cu aproximativ 2.450 lei net, comparativ cu 2.363 lei net cât este în prezent.

Ministerul Muncii a explicat că acest act normativ implementează Directiva UE 2022/2041, care reglementează salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

”Proiectul de lege privind salariul minim european, iniţiat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a fost promulgat astăzi. Actul normativ transpune în legislaţia naţională Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, a transmis, miercuri seară, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a subliniat că scopul principal al legii este asigurarea unui trai decent pentru toți angajații din România, în paralel cu reducerea inegalităților salariale existente.

Creșterea veniturilor lucrătorilor români

Potrivit oficialilor ministerului, legea introduce un mecanism de stabilire a salariului minim care ține cont de trei factori esențiali: puterea de cumpărare a populației, salariul mediu național și productivitatea muncii.

„Acest demers are ca scop asigurarea unui trai decent pentru toţi lucrătorii din România şi reducerea inegalităţilor salariale”, a mai declarat ministrul Muncii.

Acest sistem va permite o creștere reală și sustenabilă a veniturilor pentru lucrătorii români. Mecanismul a fost conceput împreună cu partenerii sociali, respectiv sindicate și patronate, astfel încât toate părțile implicate să beneficieze de acest proces.

Protecția lucrătorilor și stabilitatea economică

Ministrul Muncii a subliniat că, prin aplicarea acestei legi, România va asigura o protecție mai bună a lucrătorilor din sectorul public și privat.

„Odată cu adoptarea acestei legi vom avea o mai bună protecţie a lucrătorilor din România. Creşterea salariilor este un pas înainte pentru locuri de muncă mai bine plătite, dar şi pentru o mai mare stabilitate economică şi socială.

Prin aplicarea acestei legi urmărim reducerea sărăciei în muncă şi protejarea puterii de cumpărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat să nu lăsăm pe nimeni în urmă şi să îmbunătăţim condiţiile de muncă şi de viaţă”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Legea încurajează, de asemenea, negocierile colective între angajatori și sindicate, consolidând astfel dialogul social.

Creșterea continuă a salariului minim în ultimul deceniu

În ceea ce privește evoluția salariilor în ultimii ani, reprezentanții Ministerului Muncii au subliniat că România a înregistrat o rată de creștere a salariului minim mai mare decât majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

În ultimele decenii, atât creșterile nominale, cât și cele reale ale salariului minim din România au fost printre cele mai rapide din Uniune, un semn al eforturilor constante pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Termenul limită pentru implementare: 15 noiembrie 2024

Președintele Klaus Iohannis a semnat legea care transpune Directiva Europeană în legislația națională.

Termenul-limită pentru implementarea completă a acestei directive este 15 noiembrie 2024, iar până la această dată, România trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru aplicarea noii reglementări.