S-a zis cu descarcarea fisierelor muzicale gratuite de pe Internet

In numai doi ani, Napster a devenit paradisul pasionatilor de muzica online si, totodata, infernul marilor case de productie ale caror CD-uri ramaneau prafuite in rafturi. Napster insa s-a intrecut cu gluma: devenise periculos pentru profiturile marii industrii muzicale. In 2002, in urma unei serii de procese, Napster a fost interzis.Insa inchiderea unui program nu a putut sa stavileasca fenomenul. O data deschisa cutia Pandorei, moda melodiilor distribuite gratuit a fost preluata si de alte sit

In numai doi ani, Napster a devenit paradisul pasionatilor de muzica online si, totodata, infernul marilor case de productie ale caror CD-uri ramaneau prafuite in rafturi. Napster insa s-a intrecut cu gluma: devenise periculos pentru profiturile marii industrii muzicale. In 2002, in urma unei serii de procese, Napster a fost interzis.Insa inchiderea unui program nu a putut sa stavileasca fenomenul. O data deschisa cutia Pandorei, moda melodiilor distribuite gratuit a fost preluata si de alte site-uri. Cel mai cunoscut dintre acestea este Kazaa.com. Astfel, casele de muzica au inteles un lucru simplu: decat sa inoate contra curentului, mai bine sa se lase purtate de val, adica sa-i determine pe utilizatori sa plateasca pentru fisierele muzicale descarcate de pe Internet. E adevarat ca e vorba de sume modice, circa un dolar pe melodie, insa inmultind cu sute de mii de piese disponibile, distributia de muzica online ar putea deveni o afacere.Napster insusi a devenit un serviciu comercial, fiind preluat de Roxio – producator american de software pentru inregistrarea CD-urilor. Valoarea tranzactiei: 6,1 milioane de dolari – suma platita mai mult pentru o marca decat pentru compania falimentara.Cei de la Napster, de fapt de la Roxio, nu vor sa faca altceva decat sa imite reteta de succes a serviciului iTunes pus pe picioare de Macintosh. Sa nu uitam insa ca producatorul calculatoarelor Apple nu castiga atat din comercializarea melodiilor, cat din vinderea MP3 player-elor iPod.Reusita acestei afaceri este insa cu dus si intors pentru proprietarii site-urilor. Aceasta pentru ca 75 de centi din dolarul platit de utilizatori pentru fiecare melodie descarcata de pe Net vor intra in conturile caselor de discuri. Inca cinci centi se vor duce la procesatorii de carduri. Mai raman 20 de centi pentru marketing, tehnologie si alte costuri. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca preturile vor scadea, pe fondul unei competitii crescande. Alte mari companii care au de gand sa lanseze servicii muzicale sunt Amazon.com, Wal-Mart, Dell si Sony. Primii doi, fiind comercianti, nu fac altceva decat sa-si diversifice gama de produse, in vreme ce ultimii doi pun accentul pe vanzarea de playere.Experienta Napster ii face pe greii industriei muzicale sa fie extrem de precauti. De la inceputul anului, casele de discuri au chemat in judecata sute de utilizatori ai programului gratuit Kazaa. Aceste masuri au dat rezultate concrete: numai in luna august a acestui an, 1,4 milioane de utilizatori casnici au sters toata muzica descarcata ilegal. In plus, volumul schimburilor ilegale de fisiere a scazut cu 11% in timpul verii – perioada in care transferurile atingeau un nivel maxim, datorita vacantei.