Mark Rutte susține pentru prima oară ținta de 5% din PIB pentru apărare, propusă de Trump
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că susține pentru prima dată în mod public ideea ca statele membre să atingă o țintă de cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare, o propunere impulsionată inițial de președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri la Adunarea Parlamentară a NATO din Statele Unite, cu doar câteva săptămâni înaintea summit-ului liderilor Alianței, ce va avea loc la Haga.
„Mă gândesc că la Haga ne vom pune de acord pentru o țintă mai mare de cheltuieli de apărare de cinci la sută”, a declarat Rutte, într-un moment în care presiunile geopolitice și reevaluarea capacităților militare europene capătă o nouă amploare.
O schimbare de paradigmă alimentată de Trump
Susținerea explicită a lui Rutte marchează o ruptură de pozițiile anterioare ale Alianței, care, de la summit-ul din 2014, menținea ca obiectiv cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare. La acea vreme, doar trei membri îndeplineau această condiție. Conform celor mai recente estimări ale NATO, 23 dintre cele 32 de state membre sunt acum pe cale să atingă pragul de 2% până în vara anului 2025.
Trump a insistat în mod repetat ca aliații să își majoreze contribuțiile, avertizând că, în lipsa unor eforturi substanțiale, SUA nu-i va mai apăra în caz de război, o declarație percepută inițial de unii lideri europeni ca fiind „scamatorii politice”.
Până de curând, Mark Rutte, aflat în tranziția din postura de prim-ministru olandez către funcția de secretar general NATO, a evitat să susțină direct această linie. Însă declarațiile recente arată o aliniere strategică tot mai clară cu viziunea americană, în special în contextul relansării cooperării transatlantice pe fondul tensiunilor cu Rusia și al fragilității echilibrelor din flancul estic al NATO.
Premierul interimar al Țărilor de Jos, Dick Schoof, a confirmat luna aceasta că Rutte a transmis deja aliaților o propunere structurată: alocarea a 3,5% din PIB pentru capacități militare tradiționale și a 1,5% pentru domenii conexe – cum ar fi infrastructura strategică, securitatea cibernetică și sprijinul logistic. Această arhitectură bugetară urmează să fie negociată în detaliu în cadrul summit-ului de la Haga.
O linie de demarcație pentru viitorul Alianței
Susținerea explicită a pragului de 5% ar putea deveni un nou standard în evaluarea solidarității și contribuției statelor NATO, într-un context internațional instabil și cu o posibilă reconfigurare a ordinii de securitate globală.
Deși Rutte nu a precizat în mod oficial compoziția exactă a acestor cheltuieli, el a subliniat că partea alocată apărării „tradiționale” trebuie să depășească clar pragul de 3%, iar restul să vizeze susținerea capacităților de sprijin și infrastructură.
Pe măsură ce Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic tot mai tensionat, summit-ul de la Haga devine o piatră de hotar: o posibilă consfințire a unei epoci de reînarmare strategică și de redefinire a responsabilităților colective în interiorul Alianței.
