Dmitri Medvedev: Obiectivul Rusiei nu este pacea, ci „exterminarea” guvernului ucrainean
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat, într-o postare pe Telegram, că obiectivul real al Rusiei în cadrul negocierilor de pace este o „victorie rapidă și distrugerea completă” a guvernului ucrainean. Acesta a precizat că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis de pace bazat pe condițiile nerealiste ale cuiva”.
„Acesta este sensul memorandumului publicat ieri (n.r. 2 iunie)”, spune acesta, potrivit Kyiv Independent.
În cadrul aceluiași mesaj, Medvedev a reiterat retorica Kremlinului, numind autoritățile ucrainene „un regim neo-nazist”.
„Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.”
Această ieșire publică vine în contextul în care Ucraina a atacat recent patru aerodromuri militare în interiorul Rusiei, distrugând un număr semnificativ de bombardiere strategice. Răspunsul Moscovei pare să fie mai degrabă unul propagandistic decât diplomatic, iar tonul lui Medvedev reflectă poziția tot mai belicoasă a cercurilor de putere rusești.
Graham: Rusia nu urmărește pacea. Noi sancțiuni majore propuse în Congresul SUA
Senatorul american Lindsey Graham, cunoscut pentru susținerea sa fermă față de Ucraina, a reacționat imediat la declarațiile lui Medvedev.
„Apreciez că ați arătat clar lumii că (n.r. președintele rus Vladimir) Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a spus Graham, numind afirmația fostului președinte rus „un moment rar de onestitate”.
Graham promovează în această perioadă un proiect de lege bipartizan în Congresul SUA care ar introduce sancțiuni economice mult mai dure împotriva Rusiei. Proiectul prevede tarife de 500% asupra țărilor care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte produse strategice din Rusia.
Senatorul republican a subliniat că acest proiect de lege „va începe să avanseze” în această săptămână și a făcut apel la președintele american Donald Trump să își asume un rol ferm în impunerea unor noi sancțiuni Rusiei, în special în cazul în care negocierile de pace de la Istanbul continuă să nu dea rezultate.
Impas în negocierile Ucraina-Rusia
Runda a doua de discuții între Ucraina și Rusia, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese tangibile în privința unui armistițiu de durată sau a unui acord de pace. Moscova a prezentat un memorandum cu cerințe considerate inacceptabile de către Kiev. Printre ele:
-
Recunoașterea oficială a anexării regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, pe care Rusia nu le controlează în totalitate;
-
Interzicerea aderării Ucrainei la NATO;
-
Limitarea capacităților militare ale Ucrainei;
-
Retragerea trupelor ucrainene din teritoriile ocupate parțial de Rusia.
Deși un schimb de prizonieri de până la 1.200 de persoane a fost convenit, nu a existat niciun progres semnificativ spre o oprire a conflictului. Moscova a propus un armistițiu de trei zile pentru recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, însă Kievul consideră aceste propuneri drept o strategie de tărăgănare, menită să ofere armatei ruse timp suplimentar pentru consolidarea pozițiilor pe front.
Kievul cere sancțiuni mai dure
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat anterior un apel către Statele Unite, cerând impunerea unor sancțiuni mai severe asupra Rusiei. Zelenski a afirmat că Washingtonul trebuie să reacționeze ferm, mai ales în lipsa oricărui progres în negocierile de pace.
Solicitarea vine în contextul în care Ucraina suspectează Rusia de tergiversare intenționată a negocierilor, cu scopul de a câștiga timp pe câmpul de luptă și de a obține concesii fără a se angaja într-un compromis real.
