Pe fondul unei scăderi de aproape 30% a profiturilor generate din exporturile de petrol, Rusia își îndreaptă atenția către o inițiativă cripto, coordonată de oligarhul fugar Ilan Șor — personaj controversat, condamnat definitiv pentru implicarea în „furtul miliardului” și considerat de unii drept un pion al Kremlinului în destabilizarea situației politice din Chișinău.
Reducerea globală a prețurilor la energie și înăsprirea sancțiunilor internaționale au afectat puternic bugetul rus, determinând o prăbușire a veniturilor petroliere mai accentuată decât se anticipa. Jurnaliștii de la Euromaidanpress.com notează că, în acest context, conducerea de la Moscova a apelat la sisteme financiare paralele, cum ar fi criptomonedele offshore, în încercarea de a evita prăbușirea economică.
Pierderi majore
Doar în luna iunie a acestui an, încasările din petrol ale Rusiei au fost cu aproape 30% mai mici față de aceeași lună din 2024, totalizând în jur de 5,4 miliarde de dolari. În ansamblu, veniturile din petrol și gaze au suferit o scădere de aproximativ o treime. Printre cauze se numără scăderea cererii globale, pierderea unor piețe importante și perturbarea frecventă a rutelor de export.
Aceste date nu sunt simple cifre tehnice: ele exprimă colapsul unei surse de venit care, până nu demult, finanța aproape jumătate din bugetul federal rus. Rusia s-a sprijinit în mod tradițional pe exporturile de resurse energetice pentru a acoperi cheltuieli sociale, dar și pentru a susține eforturile militare. Cu un război costisitor în desfășurare, sancțiuni economice dure și cheltuieli operaționale în creștere, Kremlinul se confruntă acum cu un deficit bugetar estimat la peste 2,5% din PIB — echivalentul a circa 45 de miliarde de dolari.
Conform presei din Ucraina, autoritățile de la Moscova încearcă să umple acest gol prin consumul rezervelor și prin împrumuturi interne tot mai frecvente. Însă aceste metode nu oferă o soluție sustenabilă. Fără surse alternative de finanțare, capacitatea Rusiei de a susține simultan războiul din Ucraina și funcționarea instituțiilor interne ar putea intra în colaps.
Moneda cripto A7A5 — un paravan financiar
Pentru a compensa pierderile, Kremlinul a pus în mișcare o inițiativă bazată pe criptomonedă. Este vorba despre tokenul A7A5, lansat în Kârgâzstan, despre care se spune că este susținut de Promsvyazbank — banca principală a sectorului militar rus — și de Ilan Șor, un oligarh fugit din Republica Moldova. Acest sistem facilitează generarea de venituri și eludarea sancțiunilor internaționale prin mecanisme de anonimizare a tranzacțiilor.
„Portofelele cripto nu necesită identități verificate, iar plățile pot fi direcționate prin canale anonime, în afara sistemului bancar internațional SWIFT”.
Astfel, Rusia poate achiziționa bunuri supuse restricțiilor internaționale și poate plăti diverse entități fără a atrage atenția autorităților occidentale. Deși s-au raportat deja tranzacții de peste 9 miliarde de dolari, analiștii suspectează că „majoritatea volumului este, cel mai probabil, umflat artificial prin mutarea fondurilor între conturi controlate de aceeași persoană, pentru a simula utilizarea reală și a crea iluzia unei adopții pe scară largă”.
Chiar dacă platforma funcționează, ea nu poate înlocui pierderile masive din sectorul energetic. O singură criptomonedă nu este capabilă să suplinească zecile de miliarde de dolari dispărute din bugetul statului și nici nu oferă stabilitatea unor rute comerciale clasice. Pentru ca acest sistem să aibă un impact real, ar fi nevoie de o adopție extinsă și de parteneri dispuși să accepte moneda — fără a risca sancțiuni secundare.
Proiectul rămâne unul marginal
În lipsa unei infrastructuri solide și a unui acces clar în piețe stabile, proiectul rămâne unul marginal economic și toxic din punct de vedere geopolitic. Dacă Rusia nu reușește să extindă masiv rețeaua sau să creeze metode paralele de transfer adaptate economiei subterane, „acest instrument va rămâne de nișă, nu o soluție viabilă”.
„În esență, acest lucru ar transforma Rusia într-un bancher pentru traficanți de arme, rețele criminale și grupări teroriste care deja folosesc sisteme imposibil de urmărit pentru a transfera fonduri. Acest mecanism ar putea menține fluxurile financiare pe termen scurt, dar ar adânci izolarea Rusiei pe scena geopolitică, inclusiv față de propriii aliați”, avertizează aceeași sursă.
În concluzie, orientarea Moscovei către criptomonede nu este semnul unei strategii bine gândite, ci dovada unei stări de criză. Gaura bugetară generată de prăbușirea sectorului energetic este mult prea mare pentru a fi acoperită de o schemă digitală. Chiar dacă proiectul cripto e inovator din punct de vedere tehnic, el pare mai degrabă o metodă de „evaziune decât pentru sustenabilitate”.
Fără o alternativă solidă la veniturile energetice, presiunea economică se va intensifica atât pe frontul din Ucraina, cât și în structura internă a statului rus. În realitate, nu asistăm la nașterea unui nou model economic, ci la „o încercare disperată a unui stat de a menține luminile aprinse cu unelte specifice pieței negre”.
În tot acest context, Ilan Șor — „considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Republicii Moldova” — se ascunde în prezent la Moscova, unde s-a refugiat în iarna trecută pentru a scăpa de condamnarea definitivă la 15 ani de închisoare pronunțată de justiția moldoveană.
