Rusia își manifestă influența crescândă asupra piețelor energetice de pe glob

Georgi Kantchev și Benoit Faucon în colaborare cu Leonard Norman au scris o opinie referitoare la atitudinea Rusiei. Cei doi autori susțin că rezervele uriașe de petrol și gaze ale Moscovei au făcut-o să aibă o influență sporită asupra economiilor occidentale și a celei chineze, care se confruntă cu o majorare a prețurilor.

Criza gazelor naturale, care a provocat prețuri-record în Europa, a scos la iveală influența crescândă a Rusiei asupra piețelor energetice de pe glob, Moscova având acum un rol-cheie sub toate aspectele, de la negocierile din cadrul OPEC la exporturile de cărbune destinate Chinei, arată The Wall Street Journal. 

Rusia, cea mai mare țară exportatoare de gaze și totodată sursa a peste o treime din gazele Europei s-a afirmat drept un furnizor de primă importanță care ar putea soluționa ușor problema deficitului de gaze de pe continent.

Oficialii occidentali acuză Kremlinul că încearcă să obțină avantaje de ordin politic blocând o furnizare suplimentară – acuzație pe care Moscova o respinge. În ceea ce o privește, Moscova afirmă că ea este cea care salvează piețele energetice instabile de pe glob. Moscova neagă că și-ar exploata imensele sale rezerve energetice în schimbul unor beneficii de ordin politic.

Influența Moscovei a fost evidentă săptămâna trecută, când prețurile au scăzut brusc după ce președintele Vladimir Putin a spus că Rusia va ajuta la stabilizarea pieței energetice.

Miercuri, Putin a spus că Rusia este gata să discute cu Europa despre măsurile care ar viza o relansare a exporturilor de gaze, el subliniind că această criză a gazelor s-ar datora lipsei rezervelor, dar și lipsei unei planificări pe termen lung.

Energia, un fel de armă

„În ceea ce privește utilizarea energiei ca un fel de armă, asta este exact ceea ce se poate numi o aiureală cu substrat politic, fără absolut nicio bază”, a declarat Putin la o conferință pe teme energetice de la Moscova.

Pe piața petrolieră, în ultimii ani, Rusia și-a sporit influența asupra Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), deși ea nu este un membru oficial. În Asia, Moscova a devenit un agent important pe piața energetică, începând cu exporturile destinate Chinei din 2019 și cu livrările sporite de cărbune din cursul acestui an, destinate aceleiași țări. Cărbunele deține un rol major în economia chineză.

„Criza europeană de gaze a demonstrat influența extremă a Rusiei asupra Europei, dar și dincolo de ea”, a declarat Thierry Bros, expert în energie și profesor la Sciences Po Paris. „Putin este singurul care poate preveni blocajele în Europa din cauză că Rusia dispune de o mare capacitate. E o poziție de putere”.

O serie de țări europene, precum Germania, au afirmat că Rusia își respectă contractele pe termen lung. Totuși, oficialii europeni spun că Rusia reține în mod deliberat gazele de pe piețele cu contracte mai mici, iar parlamentarii au cerut o anchetă vizând modul în care Rusia manipulează piața.

„Luna trecută Agenția Internațională pentru Energie a estimat că „Rusia ar putea să facă mai mult pentru a spori accesul la gaze în Europa, ea asigurându-se totodată că depozitele au atins nivelul potrivit, având în vedere că încălzirea din timpul iernii va fi în curând necesară”.

Putin dă vina pe Europa

Miercuri, Putin a spus că Europa a făcut greșeala să se bazeze pe brațul invizibil al piețelor mici or, asta a făcut ca prețurile să crească și mai mult. Moscova a cerut Europei să opteze pentru cât mai multe contracte pe termen lung.

„Nimic nu poate fi livrat peste cifrele stipulate în contracte”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Livrările suplimentare fac „subiectul unor negocieri”.

Rusia a dominat livrările de gaze din Europa încă din epoca sovietică, atunci când a construit o conductă spre Occident, dar, în ultimii ani, puterea sa asupra pieței a crescut, având în vedere că țara a deschis rute spre China și a început să exporte gaze naturale lichefiate. Deși, în ultimii ani, Statele Unite și-au sporit și ele propriul export, deseori, cantitățile de gaz lichefiat (LNG) care pornesc la bordul vaselor de pe coastele Golfului Persic și din alte părți nu pot concura prețul mai ieftin oferit de conducta de gaze rusească.

Moscova acoperă 25% din exporturile de gaze la nivel mondial, potrivit unei statistici anuale publicate de BP PLC (British Petroleum, Public Limited Company, n. red.), ea controlând totodată 13,3% din producția mondială, inclusiv gazele condensate, comparativ cu procentul de 12,3% al Arabiei Saudite.

„În privința energiei, Rusia este un superdepozit”, a declarat Helima Croft, șefă de departament la RBC Capital Markets.

Majorarea prețurilor la gaze din Europa a dus la închiderea unor fabrici, făcându-i pe guvernanți să se zbată ca să prevină majorarea facturilor la energie din iarna care se apropie. În această săptămână, Comisia Europeană va stabili o serie de măsuri pe care, în opinia sa, guvernele le-ar putea aplica pentru a controla majorarea prețurilor – de la reducerea impozitelor până la prețuri speciale pentru familiile cu venituri mici.

Deși criza gazelor se datorează mai multor factori – printre care, rezervele mici, scăderea producției la nivel european și creșterea cererii în Asia – încăpățânarea cu care Rusia nu a dorit să încheie contracte pentru cantități suplimentare a agravat deficitul. Oficialii europeni spun că Moscova profită de asta ca să-i silească pe mai marii din sectorul decizonal să aprobe Nord Stream 2 – o controversată conductă de gaze spre Germania, pe punctul de a fi lansată.

Săptămâna trecută, Putin a spus că, anul acesta, exporturile energetice ale Rusiei spre Europa ar putea atinge un nivel-record.

Dar deși analiștii recunosc că Rusia își respectă contractele, ea încă nu a profitat de marea capacitate de care dispune ca să trimită spre Vest o mai mare cantitate de gaze.

„La Moscova există mulți așa-ziși ‚schadenfreunde’ (prieteni din umbră, traducere din lb. germană), afirmă Alexander Gabuev, de la Centrul Carnegie Moscow. „Noi, cei de-aici, spunem că am făcut tot ce am putut ca să furnizăm ceea ce ne-am angajat să furnizăm; în privința restului, se arată apăsat degetul din mijloc”.

O nouă poziție pe piața petroliere

Rusia și-a găsit o nouă poziție și pe piețele petroliere, atât ca mare exportator, cât și ca pion important în alianța producătorilor de petrol la nivel mondial.

În 2016, Putin a încheiat o alianță cu OPEC care a stopat prăbușirea prețurilor petrolului, Rusia acceptând să-și reducă prețurile. Dar Rusia a respins totodată în mod repetat o serie de propuneri ale Arabiei Saudite, lidera OPEC. În 2020, refuzul Moscovei de a sprijini reducerile producției, propuse de saudiți din cauza pandemiei de Covid-10, a declanșat un război al prețurilor care a făcut ca indicii petrolieri din SUA să înregistreze valori negative pentru prima oară în istorie.

Mai recent, atunci când Arabia Saudită a estimat că actuala criză de gaze va spori cererea de petrol, aducând-o la 500000 de barili/zi, Rusia a spus că planurile organizației, vizând o creștere treptată a producției, nu trebuie schimbate. Poziția Moscovei a avut câștig de cauză la o reuniune OPEC de săptămâna trecută, unde s-a hotărât reducerea lentă a producției petroliere.

Potrivit datelor BP, în Europa, Moscova controlează 53% din piața petrolieră, comparativ cu procentul de 16% al Riadului.

Moscova ‚fură’ totodată și din cota de piață a SUA. Producția petrolieră a Rusiei ar urma ca, anul viitor, să ajungă la 1 milion de barili zilnic, comparativ cu cei 780000 de barili ai SUA, după cum reiese dintr-un raport intern confidențial al celor de la OPEC.

În Asia, Rusia acoperă necesarul Chinei după ce Beijingul a interzis importul de cărbune australian. Țara plănuiește totodată să deschidă o a doua conductă de gaze către China, după ce, din 2019, o conductă de gaze în valoare de $ 55 miliarde a început deja să exporte gaze acolo.

„Rolul Rusiei ca superputere pe piața energetică devine brusc foarte clar”, a declarat Daniel Yergin, vicepreședinte al firmei de consultanță IHS Markit (firmă britanică furnizoare de informații, n. red.)