Ilie Bolojan confirmă atacurile hibride asupra României
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a confirmat luni, într-un interviu pentru Europa Liberă, că România se confruntă în prezent cu un atac hibrid, subliniind că o parte semnificativă din aceste acțiuni provin din Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un context în care se discută intens despre amenințările hibride la adresa securității naționale.
Ce spune președintele Bolojan despre un atac hibrid
„În acest moment, cu siguranță pe spațiile online pot fi acțiuni care înseamnă potențarea neîncrederii, poate susținerea unor lucruri sau alte lucruri, dar nu pot să vin și să explic cu subievt și predicat și nu cred că ar fi normal să vin să dau niște sentiințe pe acestă temă”, a spus Bolojan, fără a detalia în mod specific modalitățile prin care aceste atacuri se materializează.
În cadrul interviului, președintele interimar a fost întrebat despre posibilii autori ai acțiunilor hibride și despre implicarea Rusiei. Bolojan a subliniat că aceste acțiuni ar putea proveni din diverse state sau chiar din grupuri cu interese proprii, care ar putea susține anumite candidaturi politice sau încerca să semene neîncredere. Deși nu a indicat o sursă unică, președintele a menționat că o parte dintre aceste acțiuni provin cu siguranță din zona Rusiei, dar nu a exclus implicarea altor actori.
„Pot fi state de exemplu, sau pur și simplu grupuri interesate, poate elemente care susțin o candidatura sau o altă candidatură, o neîncredere. (…) Aceste elemente pe care vi le-am prezentat arată că acest tip de acțiuni, cel puțin o parte dintre ele, cu siguranță vin și din această zonă (Rusia – n.r.)”, a explicat Bolojan.
Ce înseamnă un război hibrid și cum afectează securitatea națională
Aceste declarații vin într-un context mai larg al amenințărilor hibride, un termen utilizat pentru a descrie combinația dintre puterea militară și cea economică, informatică și mediatică pentru a submina stabilitatea unui stat. Conceptul de „război hibrid” include activități de destabilizare, dezinformare și atacuri cibernetice, dar și influențarea opiniei publice prin propagandă și alte forme de manipulare.
Potrivit intelligence.sri.ro, conflictul hibrid poate fi descris ca o formă de interacțiune complexă între diverse aspecte ale puterii hard (de exemplu, întărirea capacităților militare, dispunerea acestora în zonele de conflict, susținerea unor mișcări separatiste, precum și activități de destabilizare și subminare a securității unui stat sau regiunii) și ale puterii soft (precum menținerea dependenței economice sau energetice, aplicarea de sancțiuni economice, desfășurarea unor campanii de propagandă, dezinformare și influențare, atacuri cibernetice etc.).
NATO și Uniunea Europeană au definit războiul hibrid ca o strategie de atac care îmbină forțe militare tradiționale cu tehnici de influențare subtile, inclusiv prin atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Aceste metode pot fi folosite pentru a crea conflicte interne și a slăbi stabilitatea politică a unui stat, făcându-l vulnerabil la influențele externe.
România, la frontiera securității regionale
Această recunoaștere a președintelui Bolojan vine într-un moment în care tensiunile în Europa de Est sunt mai mari ca niciodată, iar România se află pe linia întâi a securității regionale, fiind direct afectată de conflictele geopolitice din vecinătatea sa, în special în contextul războiului din Ucraina. România se află astfel într-o poziție vulnerabilă, atât din punct de vedere al securității militare, cât și al securității informaționale, într-o eră în care războaiele moderne se desfășoară dincolo de câmpurile de luptă convenționale.
