Rusia, acuzată de genocid. Moscova apare în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie
SURSA FOTO: Curtea Internationala de Justitie (CIJ)
Curtea Internaţională de Justiţie va audia Rusia în luna septembrie. Procedura a fost lansată de Ucraina, care a acuzat țara condusă de Vladimir Putin de genocid.
Curtea Internaţională de Justiţie va audia Rusia în septembrie. Ucraina i-a acuzat pe ruși de genocid de Ucraina după izbucnirea războiului. Acum, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va asculta în septembrie obiecţiile Rusiei într-o procedură lansată de Ucraina după declanşarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022.
Ucraina a susținut că Rusia a utilizat în mod eronat acuzaţii de genocid în estul Ucrainei pentru a-şi justifica invazia şi că Rusia însăşi a planificat un genocid. În martie 2022, judecătorii CIJ au ordonat printr-o măsură urgentă Rusiei să îşi suspende operaţiunile militare, care continuă încă în Ucraina.
„Curtea Internaţională de Justiţie va ţine audierile publice asupra obiecţiilor preliminare ridicate de Federaţia Rusă”, a anunţat CIJ, într-un comunicat.
Rusia îşi va expune obiecţiile pe 18 septembrie la Curtea Internaţională de Justiţie
Rusia îşi va expune obiecţiile luni, 18 septembrie. A doua zi, Ucraina îşi va prezenta argumentele, a arătat AFP. Apoi, a treia zi, respectiv miercuri, un număr de 32 de ţări, toate aliate occidentale ale Ucrainei, vor putea interveni.
În iunie, CIJ a autorizat cele 32 de ţări să intervină de partea Ucrainei în acest dosar. Cu toate acestea, CIJ a respins cererea SUA. Intervenţiile aliaţilor se vor concentra în principal asupra competenţei CIJ în acest dosar. O decizie a jurisdicţiei ar putea lua luni de zile sau chiar ani.
O a doua expunere a argumentelor va avea loc pe 25 şi 27 septembrie.

Moscova a respins audierile
Kievul a acuzat Rusia că a făcut referire la convenţia ONU asupra genocidului atunci când a afirmat la începutul războiului că ea a invadat Ucraina pentru a pune capăt la ceea ce Moscova a prezentat drept un genocid în regiunile proruse din estul Ucrainei.
Înainte Moscova a respins audierile, afirmând într-o declaraţie scrisă că CIJ nu are competenţă în acest dosar, pentru că cererea Kievului nu s-ar afla sub incidenţa Convenţiei din 19948 asupra genocidului.
Ordinul CIJ prin care îi cerea Rusiei să pună capăt ofensivei sale era doar o decizie preliminară, în aşteptarea unei decizii care să stabilească dacă aceasta ţine de zona sa de competenţă.
CIJ a fost înfiinţată după Al Doilea Război Mondial pentru a regla diferendele între statele membre ale ONU. Deciziile sale sunt constrângătoare, însă ea nu are niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate.
Student la jurnalism, pasionat de istorie și de arhitectura urbană. Am intrat în presă în urmă cu mai mulți ani.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





