Romosan: „Christie’s va veni in curand in Romania”

Capital: Cum arata piata de arta din Romania in acest moment? Poate fi comparata cu cea franceza?Petru Romosan: Nu se poate vorbi de o piata de arta romaneasca functionala, pentru ca nu exista inca legislatia necesara. Deocamdata, piata se afla intr-un stadiu prin care au trecut si Turcia, Grecia, Polonia si Rusia. La noi preturile sunt foarte mici nu doar in comparatie cu Franta, ci si cu tarile din jurul nostru. Un Tonitza, de exemplu, care se vinde in Romania cu 15.000 de dolari, s-ar vinde i

Capital: Cum arata piata de arta din Romania in acest moment? Poate fi comparata cu cea franceza?
Petru Romosan: Nu se poate vorbi de o piata de arta romaneasca functionala, pentru ca nu exista inca legislatia necesara. Deocamdata, piata se afla intr-un stadiu prin care au trecut si Turcia, Grecia, Polonia si Rusia. La noi preturile sunt foarte mici nu doar in comparatie cu Franta, ci si cu tarile din jurul nostru. Un Tonitza, de exemplu, care se vinde in Romania cu 15.000 de dolari, s-ar vinde in Grecia cu 150.000 de dolari. La ei piata s-a consolidat de mult, ceea ce a determinat mari case de licitatii, precum Christie’s, sa intre si sa organizeze licitatii. Este drept, au loc numai doua licitatii pe an – in restul timpului se strang obiecte -, dar la ele participa colectionari din toata lumea. Din informatiile pe care le am, Casa Christie’s va intra in urmatorii ani si pe piata romaneasca, in functie de evolutia acesteia. Ei organizeaza licitatii in toata lumea si au o politica de implantare regionala, iar Romania face parte din planul lor de extindere in urmatorii ani. Strategia lor este sa adune obiecte de arta din patrimoniul cultural al tarii respective si sa le vanda apoi la pretul lor real. O alta casa de licitatie importanta- comparabila ca marime cu cele anglo-saxone – interesata de Romania este Casa Tajan.

Capital: Cum va influenta Casa Christie’s piata romaneasca?
Petru Romosan: Probabil ca preturile obiectelor de arta vor creste si vor atinge peste cativa ani nivelul celor practicate in tarile din regiunea noastra. De fapt, vor fi vandute la adevarata valoare. Artisti cu valoare identitara, ca Andreescu, Grigorescu, Tonitza, Petrascu, Pallady vor atinge sume neverosimile azi. Adica, peste 100.000 USD. In februarie a.c., casa Christie’s va scoate la licitatie o sculptura mica a lui Brancusi, evaluata la 60.000 – 80.000 de lire sterline. Revenind la piata romaneasca, sunt convins ca va creste; sa ne reamintim ca inainte de 1940 Romania era pe locul sase din Europa in topul tarilor cu cele mai multe colectii de arta.

Capital: Cine este pe primul loc?
Petru Romosan: Colectiile cele mai valoroase s-au aflat pana in 1989 in Japonia, iar acum se afla in Statele Unite si in Anglia, mai putin in Franta, din cauza ca aici taxele sunt foarte mari. Daca esti negustor de arta in Paris, aproape jumatate din ceea ce castigi dai la stat ca impozit. In plus, exista si taxa de succesiune, un procentaj de 3% la care au dreptul urmasii unui artist din sumele incasate la fiecare vanzare a operelor acestuia. In SUA si in Anglia taxele sunt mai mici, fapt care a dus in ultimul timp la transfomarea acestor tari – mai ales a Statelor Unite – in adevarate „aspiratoare” de obiecte de arta. Insa tara care dispune de cel mai mare fond cultural este, indiscutabil, Franta. In Paris si imprejurimi exista cartiere intregi, mici orasele, ai caror locuitori nu au alta ocupatie decat comertul cu arta. In Franta au loc licitatii la fiecare doua zile, varfurile de vanzari fiind de Paste, in iunie – inainte de vacanta de vara – si in decembrie, inainte de Sarbatori. O casa serioasa organizeaza trei licitatii majore pe an, cand sunt scoase la vanzare cele mai pretioase obiecte. De asemenea, se organizeaza licitatii tematice si ceea ce se cheama licitatii judiciare, la care sunt scoase la vanzare fie bunurile persoanelor sau firmelor executate silit prin hotarare judecatoreasca, fie bunurile persoanelor care au decedat, urmand ca mostenitorii sa imparta banii intre ei. Statisticile arata ca Drouot, cel mai important centru de licitatii din Paris – unde diferite case organizeaza licitatii – este vizitat zilnic de 7.000 de persoane. Este trist ca in Bucuresti nici o casa de licitatie nu a organizat astfel de licitatii majore, macar o data pe an.

Capital: Ce se intampla pe piata de arta din Franta?
Petru Romosan: Din acest punct de vedere, Franta nu se poate compara cu nici o alta tara. Aici exista o traditie veche de sute de ani, caci licitatii de arta se organizau de pe vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Pe de alta parte, preturile sunt dictate de moda. Daca intr-un an au fost la moda Art Nouveau si Art Deco, iar preturile obiectelor realizate in respectivele stiluri au crescut foarte mult in acea perioada, anul urmator toata lumea cumpara arta abstracta, pentru ca dupa aceea sa vina randul desenelor vechi. Pentru obiectele valoroase cumparatorul primeste un certificat de autenticitate din partea unui expert. O expertiza costa in medie 300-400 de euro – bineinteles suma se majoreaza considerabil daca este vorba de artisti celebri – si cel mai important lucru, expertiza este scrisa.

Capital: In Romania se fac numai expertize verbale.
Petru Romosan: Din pacate, nu exista certificate de autentificare. Motivul este simplu: in Franta, daca un expert greseste, poate fi dat in judecata si i se pot cere despagubiri. Majoritatea expertilor francezi pot face fata unei astfel de situatii si pot oferi garantii. Un certificat scris ar conduce si in Romania la situatii similare, dand posibilitatea celui care a cumparat un fals sa traga la raspundere si expertul. Expertii romani sunt foarte putini si foarte batrani – expert nu devii peste noapte, este nevoie de multi ani de experienta si cercetari – asfel ca e posibil ca in viitorul apropiat sa trebuiasca sa apelam la experti straini. O prima masura de protectie a cumparatorului este intocmirea unui act de vanzare-cumparare, ideal, autentificat la notar.

Capital: Cum arata colectionarul roman? Este intr-adevar pasionat de arta sau o considera o pura investitie?
Petru Romosan: Colectionarii romani au in jur de 40 de ani, sunt realmente pasionati de arta, iar colectiile lor de pictura romaneasca, care ar putea umple mici muzee, sunt finantate din afaceri cu petrol sau cu arme. Ei prefera sa achizitioneze, deocamdata, tablouri semnate de marii clasici romani, iar intr-o etapa viitoare se vor indrepta catre pictorii francezi impresionisti si mai apoi catre arta abstracta. Colectionarii vor achizitiona numai obiecte cu adevarat valoroase, ceea ce va determina cresterea preturilor la obiectele care sunt si acum scumpe, dar si scaderea – din lipsa de cerere – preturilor la obiectele de mana a doua.

Cine este Petru Romosan

· Petru Romosan (46 de ani) este scriitor, expert si administratorul editurii Compania.

· Intre 1981 si 1988 a fost galerist la Fondul Plastic al Uniunii Artistilor Plastici din Bucuresti. In toamna lui 1988 a trecut frontiera pe jos in Ungaria si s-a stabilit in Franta, unde a ramas pana in 1997, cand a revenit in Bucuresti. Timp de zece ani si-a condus propria galerie din Paris, a facut comert cu obiecte de arta si a efectuat expertize.

· Nu intentioneaza sa deschida o galerie in Bucuresti din cauza situatiei generale a economiei romanesti. Mai exact, din cauza ca legislatia „nu mi-ar permite sa-mi protejez afacerea”.