Analistul economic Iancu Guda critică creșterea accizelor și TVA-ului. În cazul în care Guvernul va respecta programul de guvernare întocmai, impactul total al măsurilor de austeritate va fi de aproximativ 100 de miliarde de lei, sumă suficientă pentru reducerea deficitului fiscal, spune specialistul.
Creșterea accizelor și TVA-ului riscă să descurajeze consumul
Potrivit analizei, nota de plată a măsurilor populiste din ultimii ani este împărțită în mod echilibrat între sectorul public și cel privat. Măsuri precum creșterea accizelor cu 10% și majorarea TVA-ului în domenii precum HORECA sau imobiliare pot descuraja consumul și pot încuraja apariția unor forme de trafic ilicit și evaziune fiscală. Exemple anterioare, cum ar fi cel din industria berii, demonstrează că în anumite cazuri încasările bugetare au scăzut după astfel de majorări fiscale.
Printre măsurile vizate se află creșterea accizei cu 10% față de nivelul actual. În mod teoretic, dacă nivelul consumului rămâne neschimbat, Guvernul ar putea obține venituri suplimentare de aproximativ 4 miliarde de lei. Totuși, există riscul ca economia subterană să crească și consumul să scadă, ceea ce ar diminua efectele pozitive scontate.
„Sunt taxe care o să descurajeze consumul. Creșterea accizei cu 10%, se așteaptă matematic, proporțional încasări de 4 miliarde, dacă rămâne consumul la fel. E un risc de economie subterană, trafic ilicit. La TVA, HORECA și imobiliare, creșterea va duce la o scădere a consumului. Nu e regula de trei simplă. Sunt precedente, în industria berii creșterea accizei a dus la o scădere a încasările la buget. (…) Există un efect în economie, adică încasările la buget cresc până la un punct, după care scad pentru că scade consumul și crește economia subterană”, a explicat el.
Încasările estimate de la sectorul privat ar putea ajunge la 22 de miliarde de lei
În același timp, încasările estimate de la sectorul privat, în cazul în care economia subterană scade cu minimum 10%, ar putea ajunge la 22 de miliarde de lei. Distribuția poverii fiscale este considerată echilibrată: 54% din reducerea deficitului ar urma să provină din sectorul public, 24% din reducerea evaziunii fiscale, iar 22% din contribuția sectorului privat.
„Pare că toți plătim direct sau indirect (n.red. pentru gaura de la buget). Am cuantificat efectele în bani pentru toate aceste măsuri. Impactul programului de guvernare gândit pentru 12 luni se duce undeva spre 100 de miliarde de lei, ceea ce e suficient pentru a reduce deficitul fiscal spre 3%. Probabil conformarea nu o să fie cea care se va întâmpla din prima, dar nici toate aceste măsuri de reducere de cheltuieli sau de risipă nu se vor întâmpla instant.
Dacă e să împărțim nota de plată a populismului din ultimii ani, e suportată în proporție de 54% dinspre sectorul public, apoi pe zona de evaziune fiscală, evazioniștii ar trebui să contribuie cu cel puțin 24%, iar sectorul privat ar trebui să vină cu diferența de undeva la 22%. Cred că toată zona privată, evazioniștii din privat care nu plătesc taxe, dar și cei care plătesc cinstit taxele, dar vor plăti taxe mai mare, dacă tragem linie, suportă cam jumătate, iar statul cealaltă jumătate. De aceea am susținut că e un plan echilibrat, toată lumea plătește, jumătate de la buget, jumătate de la privat”, a mai spus el.
Statul ar putea economisi 32 de miliarde de lei prin reducerea cheltuielilor salariale din administrația publică
Statul ar putea economisi 32 de miliarde de lei prin reducerea cheltuielilor salariale din administrația publică cu cel puțin 20%. Această reducere nu se va realiza brusc, ci prin măsuri treptate, precum plafonarea salariilor la nivelul salariului Președintelui, acordarea de bonusuri doar în funcție de performanță, înghețarea angajărilor și eliminarea cumulului de pensie și salariu în sistemul public. Se mai prevede și o reformă amplă a legii salarizării funcționarilor publici, care ar presupune înlocuirea tuturor sporurilor cu bonusuri acordate în funcție de performanță.
„Statul suportă cam 54%, 54 de miliarde, din care 32 de miliarde ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public la cel puțin 20%. E clar că nu se va putea face din prima cum s-a făcut prost și greșit în iunie 2010 când s-au tăiat brusc cu 25% salariile din sectorul public la toată lumea. Nu e ok să faci așa ceva. Unii merită salarii mai mari, unii mai mici, unii trebuie dați afară pentru că nu își justifică posturile.
Efectele acestor măsuri se vor vedea în timp. De exemplu, la salarii, implementarea efectivă a acestui plan de reducere cu 20% ar trebui să aibă câteva măsuri concrete: plafonarea salariilor din sectorul public la salariul Președintelui, mai mare doar dacă are performanțe deosebite și bonusuri de performanță justificate.
Apoi, înghețarea angajărilor. Când iese cineva la pensie din sectorul public nu este înlocuit, numai din asta poți să reduci cu 3% pe an, natural, costurile cu salariile. O altă reformă: nu ai voie să lucrezi în sectorul public și să ai și pensie în același timp. O reformă extraordinar de profundă care nu se poate face de pe o lună pe alta: legea salarizării funcționarului public cu înlocuirea tuturor sporurilor cu bonusuri pe criterii de performanță”, a conchis Iancu Guda.
Analistul subliniază că aceste măsuri nu vor produce efecte imediate, însă pot conduce în timp la o reducere sustenabilă a cheltuielilor bugetare și la creșterea conformării fiscale. Între timp, Guvernul Bolojan urmează să adopte vineri primele măsuri de austeritate, printr-o Ordonanță de Urgență care prevede plafonarea sporurilor acordate bugetarilor.
