Totuși, optimismul românilor în ceea ce privește oportunitățile aduse de AI este dublat de o doză considerabilă de îngrijorare.
Unul din trei români anticipează pierderi semnificative pe piața muncii din cauza AI
Astfel, mai mult de o treime dintre respondenți (35,7%) anticipează că AI va duce în principal la pierderea locurilor de muncă, chiar dacă vor apărea și noi tipuri de joburi. Alți 42% cred într-un impact echilibrat: dispariția unor roluri sau meserii, dar și apariția altora într-o proporție similară, în timp ce doar 11% sunt de părere că va genera mai multe locuri de muncă decât va elimina, arată datele celui mai recent studiu privind percepția românilor asupra AI, realizat de RoCoach împreună cu Novel Research, în perioada mai-iunie 2025.
Reticența privind impactul AI asupra joburilor crește odată cu vârsta și este mai accentuată în rândul persoanelor cu educație preuniversitară. În schimb, în rândul utilizatorilor activi ai noii tehnologii aproape 67% văd iteligența artificială ca o mare oportunitate, comparativ cu doar 18,7% în rândul celor care au auzit despre această tehnologie, dar nu au utilizat-o niciodată.
Un nou nivel de evaluare profesională?
Nu doar locurile de muncă generează preocupări în rândul românilor, ci și modul în care ar putea fi folosit în evaluarea performanței profesionale. Doar 20,2% dintre cei chestionați sunt de acord ca AI-ul să facă singur evaluări, fără intervenție umană, în timp ce aproape 40% acceptă ca inteligența artificială să contribuie la evaluarea lor doar împreună cu analiza superiorului ierarhic. Peste 35% dintre români declară că nu sunt confortabili cu evaluarea automată și o resping total.
Românii cer statului să sprijine formarea profesională în AI
Mai mult de jumătate dintre români (64,6%) consideră că statul ar trebui să sprijine activ formarea profesională legată de AI, mai ales în cadrul industriilor strategice (36,9%), sau în relație cu prevenirea șomajului tehnologic (27,7%).
Percepția publică indică astfel o așteptare clară privind rolul statului în pregătirea economiei pentru schimbările aduse de AI, iar tinerii (18-29 de ani) sunt segmentul cel mai vocaI, 45% dintre ei considerând că AI poate deveni o componentă strategică pentru competitivitatea României. Astfel, așteptarea lor este ca statul să creeze o strategie care să stimuleze investițiile private, inovația și dezvoltarea specialiștilor, pentru ca România să nu rămână în urmă în noua economie globală bazată pe AI.
„Cercetarea confirmă că românii nu sunt refractari la schimbare, dar cer echilibru și protecție. Vedem o societate care nu respinge AI-ul, ci caută repere clare pentru a-l integra sănătos în viața profesională. Iar în fața unui fenomen care schimbă paradigme, avem datoria să construim mai mult decât competențe tehnice – avem datoria să cultivăm discernământ, adaptabilitate și leadership uman.
Cred că România are oportunitatea de a construi un model de integrare inteligentă a noilor tehnologii: prin educație, reconversie profesională și politici de reducere a decalajelor digitale”, spune Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România și dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ).
Barometru al încrederii
În contextul polarizării sociale, evidențiată mai ales pe parcursul ultimului proces electoral, RoCoach și Novel Research lansează studiul privind percepția românilor asupra inteligenței artificiale – o cercetare care nu analizează doar atitudinile față de tehnologie, ci reflectă, în profunzime, felul în care românii își proiectează viitorul într-o societate în schimbare accelerată. AI-ul devine, în acest moment, nu doar un subiect tehnologic, ci un barometru al încrederii, al educației digitale, al anxietății sociale și al capacității noastre de adaptare.
Prin această inițiativă, RoCoach și Novel Research își propun să deschidă un spațiu de dialog între decidenți, mediul de afaceri și societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.
„Ne-am dorit ca acest studiu să exploreze implicațiile sociale ale unei tehnologii care schimbă deja economia, piața muncii și modul în care interacționăm. Rezultatele arată o societate polarizată nu doar politic, ci și digital, cu diferențe majore între generații, regiuni și niveluri de educație. Într-un astfel de context, AI-ul poate fi fie catalizator al incluziunii, fie amplificator al excluderii.
Pentru ca România să navigheze cu succes această tranziție, avem nevoie de politici coerente, lideri conectați la realitate și decizii care să țină cont de percepția și nevoile reale ale oamenilor”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
