Romanii prefera sa incuie leul in banca

Efectuat pe un esantion de 1.240 de persoane, sondajul subliniaza tendinta constanta de scadere a economiilor in valuta; doar 14,4% din intervievati si-au pastrat preferinta pentru valuta. O tendinta de crestere se remarca in cazul romanilor care opteaza sa investeasca in „altceva”. Realizatorii sondajului au constatat ca acest „altceva” se refera de fapt la cumpararea de case, terenuri etc. Ponderea celor care au optat pentru aceasta varianta de investitie aproape s-a dublat in perioada mentio

Efectuat pe un esantion de 1.240 de persoane, sondajul subliniaza tendinta constanta de scadere a economiilor in valuta; doar 14,4% din intervievati si-au pastrat preferinta pentru valuta. O tendinta de crestere se remarca in cazul romanilor care opteaza sa investeasca in „altceva”. Realizatorii sondajului au constatat ca acest „altceva” se refera de fapt la cumpararea de case, terenuri etc. Ponderea celor care au optat pentru aceasta varianta de investitie aproape s-a dublat in perioada mentionata.

Capital: Cum explicati aceasta preferinta a romanilor catre plasarea economiilor in depozite bancare in lei, in conditiile in care dobanzile bancare pentru anul in curs nu mai ofera randamente ridicate?
Mircea Kivu: De fapt, cresterea semnificativa a preferintiei de economisire in banci a avut loc pana in aprilie 2002, dupa care ponderea a fost relativ constanta. Cresterea s-a facut in detrimentul investitiilor in valuta. Perioada la care ne referim (intre sfarsitul lui 2000 si primul trimestru din 2002) corespunde perioadei in care dobanzile au fost atractive mai ales la depozitele in lei, iar inflatia a scazut semnificativ. Dupa ce au terminat dolarii, oamenii au observat ca paritatea dintre leu si dolar nu a mai crescut in ritmul cu care se obisnuisera (de fapt, in ultimul an aproape ca nu a mai crescut de loc), si nu au mai cumparat altii in loc.
Capital: Cu toate acestea, Romania are un grad de economisire extrem de scazut, iar la noi se poate vorbi de subbancarizare, nu de preferinta a populatiei pentru sistemul bancar.
Mircea Kivu: Explicatiile sunt multiple. Mai intai, pentru marea majoritate a romanilor, banii se cheltuesc mai repede decat se castiga (modul dominant de utilizare a cardurilor este relevant). Tocmai de aceea, intrebarea pe care am utilizat-o a fost una proiectiva (nu „cum economisiti”, ci „cum ati sfatui pe cineva sa economiseasca”). Apoi, chiar daca in ultimii trei ani nu au mai avut loc falimente bancare spectaculoase, lantul amintirilor neplacute a marcat pe multi dintre potentialii clienti (mai ales ca multi dintre acestia sunt, cu probabilitate destul de mare, dintre cei care au pierdut in „aventurile” precedente). Nu in ultimul rand, abia de curand a inceput sa se faca simtit un oarecare efort al bancilor de a veni in intampinarea nevoilor publicului. In continuare, banca este, pentru majoritatea concetatenilor nostri, un loc misterios si exclusivist.
Capital: Trendul scaderii economiilor in valuta poate fi pus pe seama cresterii consumului, in special a creditelor in valuta?
Mircea Kivu: Obiectivul nostru principal a fost acela de a masura evolutia optiunilor intre diverse forme de economisire, mai putin intre consum si economisire. Cred ca mai degraba scaderea interesului pentru valuta se datoreaza relativei stabilizari a leului, mai ales in raport cu dolarul (care era Valuta). Daca putem vorbi despre o crestere a vanzarilor in rate (inclusiv prin credite bancare), asta se datoreaza mai mult unor achizitii amanate si unei politici mai „agresive” a comerciantilor, devenita posibila tot in urma incetinirii ritmului de devalorizare a monedei nationale.