Radu Burnete avertizează că redimensionarea aparatului public devine inevitabilă în România
România se află în pragul unei transformări obligatorii a sistemului public, în condițiile în care dezechilibrul dintre așteptările față de serviciile de stat și dorința de a plăti taxe rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru economie și societate. Consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat, într-un interviu la Digi24, de ce măsurile de austeritate și redimensionarea aparatului bugetar devin inevitabile și care sunt factorii ce obligă la schimbare.
Alin Burcea, față în față cu ruptura de încredere
Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și fondatorul agenției Paralela 45, reacționează la declarațiile consilierului prezidențial Radu Burnete, care spunea: „Românii vor servicii bune și gratuite de la stat, dar nu vor să plătească taxe”.
Problema, susține Burcea, este că de 35 de ani, indiferent cine a fost la guvernare, banii colectați din taxe au fost risipiți. Tocmai din această cauză, aproape jumătate dintre români – 48% – spun că era mai bine în comunism. „A fost jaf public din banii noștri, iar acum, pentru prima dată, acest jaf este recunoscut public. De aceea nu mai vor românii să plătească”, conchide Alin Burcea.
„Mirajul” serviciilor gratuite și fiscalitatea scăzută
Burnete a expus un paradox adânc înrădăcinat în mentalitatea colectivă: „Românii își doresc multe servicii publice din partea statului și educație gratuită, și sănătate gratuită și multe proiecte de infrastructură și așa mai departe. Pe de altă parte, aceleași studii ne arată că nu, nu suntem un popor care își dorește să plătească taxe foarte mari. Ne place mai degrabă o fiscalitate redusă. Nu poți să ai servicii publice multe și bune și o fiscalitate redusă și o toleranță foarte mare la economia neagră sau gri”.
Situația, explică Burnete, a fost mascată ani la rând prin împrumuturi masive ale statului, fapt care a condus la un deficit bugetar de aproape 9%.
„Politicieni în ultimii ani au astupat această discrepanță împrumutându-se. Așa am ajuns să avem deficit de 9% și cred că e nevoie de o discuție onestă”, atrage atenția consilierul prezidențial.
Dimensiunea aparatului public, susținută de un privat insuficient
Burnete a explicat și de ce aparatul de stat, deși nu depășește media europeană la raportări brute, devine prea mare raportat la realitățile economiei românești.
„Dacă vă uitați pe statisticile europene o să vedeți că dacă raportăm la numărul de locuitori, la PIB-ul pe cap de locuitor și alte lucruri de genul acesta, România nu iese din media europeană. Adică nu pare că avem un sistem public supradimensionat. Dar eu mă uit la două lucruri. Unu, avem o rată a ocupării foarte mică în România, doar 64% dintre oameni lucrează. Deci 1.000.000 de oameni din România fie lucrează la negru, fie nu lucrează, deși ar trebui să o facă. Deci avem cu 1.000.000 de contribuabil mai puțin decât ar trebui să avem. Și doi, avem o economie gri și neagră foarte mare și o evaziune fiscală prea prea mare, ceea ce înseamnă că banii care ar trebui să ajungă și să sprijine acest sistem public nu sunt suficienți”.
Prin urmare, presiunea pe cei 5 milioane de angajați din mediul privat rămâne disproporționată:
„Din punctul ăsta de vedere, cei 5 milioane de angajați din sistemul privat sunt insuficienți pentru sistemul public pe care noi îl avem astăzi. O soluție este sigur să reduci sistemul public, alta este să lucrezi la celelalte capete. Adică să vedem cum aducem încă 1.000.000 de oameni în în câmpul muncii sau îi scoatem de la negru și-i aducem la la vedere și cum facem să să rezolvăm cu evaziunea fiscală astfel încât bugetul să aibă suficienți bani”.
Exemplele Bulgariei și Republicii Moldova, unde autoritățile au făcut progrese majore în digitalizare și colectarea veniturilor, arată că reformele sunt posibile.
„Deja ANAF-ul a făcut niște niște pași, colectează foarte multe date de la companii și cetățeni, mai trebuie să le și analizeze și apoi să și meargă să vadă unde ne arată algoritmii sau inteligența artificială că sunt niște anomalii”, a explicat Burnete.
Redimensionarea aparatului public și combaterea economiei subterane nu mai sunt opțiuni, ci imperative. Consilierul prezidențial Radu Burnete cere „o discuție onestă” la nivel național:
Soluțiile propuse:
- Combaterea evaziunii și aducerea la suprafață a economiei gri și negre
- Extinderea bazei de contribuabili
- Corelarea așteptărilor privind serviciile publice cu nivelul de fiscalitate acceptat
